Blackout-ul care a speriat Europa. Ce au descoperit experții despre cauză și riscurile viitoare

pana-de-curent-spania_11156900
Blackout în Spania / Foto: Jorge Zapata / EPA / Agerpres
Penele de curent din Spania, Portugalia și sudul Franței expun vulnerabilitatea rețelelor electrice centralizate. Experții iau în calcul un fenomen atmosferic rar.

Blackout-ul masiv care a paralizat Peninsula Iberică readuce în discuție reziliența sistemelor energetice în fața schimbărilor climatice și a interconectivității excesive

După ce zeci de milioane de oameni au fost afectați luni de o pană de curent majoră în Spania, Portugalia și sudul Franței, autoritățile europene caută în continuare cauza exactă a incidentului. Traficul rutier a fost blocat, transportul public oprit, serviciile bancare și telecomunicațiile au căzut, iar oamenii au fost nevoiți să-și petreacă seara la lumina lumânărilor. Zeci de persoane au rămas blocate în trenuri și ascensoare.

Deși premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat că ancheta este în desfășurare, în primele ore după incident, operatorul de sistem din Portugalia, REN, a indicat o posibilă cauză: un fenomen rar, cunoscut sub numele de „vibrație atmosferică indusă”. Ulterior, instituția a retras această ipoteză, dar discuția privind impactul fenomenelor meteo asupra rețelelor electrice rămâne de actualitate.

Ce este „vibrația atmosferică indusă”?

Chiar dacă termenul nu este consacrat în meteorologie sau în domeniul energetic, experții spun că acesta descrie un tip de perturbație cauzată de variații bruște de temperatură sau presiune în atmosferă, a explicat pentru The Conversation un expert în electricitate. Astfel de valuri de presiune – asemănătoare unor unde gravitaționale atmosferice – pot apărea, de exemplu, în timpul unui val de căldură intens, când o zonă se încălzește rapid față de regiunile învecinate.

Această încălzire creează un dezechilibru de presiune care generează unde de aer capabile, în anumite condiții, să interacționeze cu liniile de transport de înaltă tensiune. În funcție de amplitudinea și frecvența lor, aceste vibrații pot duce la dezalinierea sincronizării în rețelele interconectate, provocând întreruperi în cascadă.

Cum influențează vremea infrastructura energetică?

Datele arată că vremea este principala cauză a întreruperilor de curent la nivel global. În SUA, de exemplu, 83% dintre penele de curent din perioada 2000–2021 au fost asociate cu fenomene meteorologice. Printre cele mai frecvente cauze se numără furtunile, valurile de căldură, incendiile sau vântul puternic care generează vibrații ale conductorilor.

Aceste vibrații pot fi de două tipuri:

„Galloping” – vibrații de amplitudine mare și frecvență joasă, cauzate de gheață și vânt.

„Aeolian” – vibrații de amplitudine mică și frecvență ridicată, cauzate de curenți de aer constanți.

Pentru a limita efectele acestor fenomene, operatorii folosesc amortizoare speciale pe cabluri (stockbridge dampers), însă eficiența lor poate fi limitată în fața unor oscilații atmosferice neașteptate.

O rețea din ce în ce mai vulnerabilă

În contextul creșterii interdependenței rețelelor europene și al presiunilor tot mai mari din partea energiei regenerabile intermitente, sistemele centralizate devin din ce în ce mai fragile. Deși interconectarea oferă eficiență și posibilitatea transferurilor rapide de energie, ea presupune și un risc crescut de propagare a erorilor pe scară largă.

Pe fondul electrificării accelerate a clădirilor, al creșterii numărului de vehicule electrice și al schimbărilor climatice, infrastructura actuală este pusă la încercare într-un mod pentru care nu a fost concepută.

Soluția: descentralizarea prin microrețele

Specialiștii avertizează că, pentru a evita colapsuri similare sau mai grave, sistemul energetic trebuie regândit radical. O soluție tot mai promovată este adoptarea microrețelelor locale – rețele de energie independente, capabile să funcționeze și în izolare față de sistemul național în caz de avarie. Acestea oferă flexibilitate, reziliență și autonomie energetică pentru comunități sau clădiri critice (spitale, centre de date, baze militare).

Blackout-ul de pe Peninsula Iberică este un semnal de alarmă: infrastructura energetică actuală este prea expusă. Fără reforme structurale și investiții în soluții descentralizate, următorul incident de acest tip ar putea avea consecințe mult mai severe decât o seară fără lumină.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close