Reforma fiscală. Boloș: „Comisia Europeană așteaptă impactul, nu sloganuri. Reforma fiscală nu poate fi amânată”

România s-a angajat în fața Comisiei Europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Planul Fiscal, să realizeze o reformă fiscală profundă, cu un impact bugetar de 1,7% din PIB – echivalentul a 23 de miliarde de lei. Deși termenul pentru asumarea reformei era martie 2025, în prezent, cu doar câteva zile înainte de un moment-cheie (4 iunie), nu există un pachet legislativ concret care să detalieze măsurile prin care Guvernul va atinge această țintă.

„Am reiterat angajamentele luate. Nu am discutat cu Comisia despre măsuri specifice – cum ar fi ce taxe creștem sau ce impozite ajustăm – pentru că nu era în atribuția mea să mă angajez în numele unei coaliții viitoare”, a declarat ministrul Marcel Boloș în cadrul unei conferințe de presă extinse.

Comisia Europeană a pus reforma fiscală pe primul loc

Boloș a subliniat că, în toate discuțiile purtate la Bruxelles, reforma fiscală a fost primul subiect ridicat de Comisie. Deși partea română a transmis coordonatele generale – termenul de aplicare, ținta de deficit, valoarea impactului – nu s-a putut merge mai departe din cauza lipsei unui guvern cu puteri depline.

„E o reformă începută în 2021 și asumată prin jalonul 207 din PNRR. Comisia nu ne cere neapărat să mărim TVA-ul sau să introducem taxe noi, ci să atingem un impact bugetar de 1,7% din PIB. Cum ajungem acolo, ține de suveranitatea politică a României”, a spus Boloș.

Nicușor Dan și linia „fără TVA mai mare”

Întrebat despre declarațiile președintelui ales, Nicușor Dan, care a spus că preferă reducerea cheltuielilor în locul majorării taxelor, Boloș a apreciat că „sunt obiective realiste” și că eficiența cheltuielilor publice este un element-cheie în orice reformă fiscal-bugetară. Totuși, a avertizat că reducerea de cheltuieli nu poate substitui în totalitate reforma fiscală, care are propriile ținte asumate oficial.

„Reforma fiscală și reducerea de cheltuieli sunt două componente diferite. Una nu o înlocuiește pe cealaltă”, a precizat ministrul.

Riscurile amânării: suspendarea fondurilor și pierderea credibilității

Pe 4 iunie, Comisia Europeană urmează să decidă dacă va propune Consiliului ECOFIN măsuri împotriva României, în temeiul articolelor 9 și 10 din regulamentele europene. Acestea includ suspendarea fondurilor europene și a angajamentelor noi.

„Trebuie să avem un guvern cât mai curând, pentru că fără reformă fiscală nu putem depune cererea de plată 4 din PNRR – care valorează 5,7 miliarde euro. Fără acești bani, riscăm blocarea șantierelor și a întregului proces de redresare economică”, a avertizat Boloș.

Guvernul interimar are mâinile legate

Deși s-a discutat inclusiv despre trimiterea unui proiect de lege în Parlament, guvernul interimar nu are puterea constituțională de a adopta ordonanțe de urgență sau de a-și asuma politici fiscale majore. Ministrul a transmis că doar noul guvern, împreună cu coaliția parlamentară, poate adopta pachetul complet de măsuri care să satisfacă atât cerințele Comisiei, cât și nevoile bugetului național.

„Suntem într-o cursă contra-cronometru. Reforma fiscală nu e doar o obligație tehnică, e un test de credibilitate al statului român”, a conchis Boloș.