DCBusiness Actualitate Declarația zilei Noile reguli privind reabilitarea energetică a clădirilor. Ce se întâmplă cu centralele pe gaz

Noile reguli privind reabilitarea energetică a clădirilor. Ce se întâmplă cu centralele pe gaz

Reabilitare termică a unui bloc / Foto: Arhivă
Guvernul României a adoptat o ordonanță prin care transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor.

Actul normativ, publicat în Monitorul Oficial, marchează o schimbare majoră: începând cu intrarea în vigoare a noii reglementări, autoritățile nu mai pot acorda stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili, inclusiv gaz natural, cu excepția unor situații bine definite.

Interdicție pentru finanțarea centralelor pe combustibili fosili

Potrivit ordonanței, sunt vizate toate sistemele de încălzire de tip cazan autonom pe gaz, cărbune sau petrol. Documentul definește clar „cazanul autonom alimentat cu combustibili fosili” ca fiind un echipament destinat încălzirii prin arderea unui combustibil neregenerabil, care nu este combinat cu un alt generator de căldură bazat pe surse regenerabile.

Astfel, programele naționale și locale de sprijin financiar pentru eficiență energetică nu vor mai putea subvenționa instalarea centralelor pe gaz clasic sau a altor echipamente similare. Excepție fac doar sistemele hibride ori cele care utilizează într-o proporție semnificativă surse regenerabile.

Situațiile în care finanțarea rămâne permisă

Actul normativ lasă câteva portițe:

  • sunt eligibile pentru sprijin activitățile de întreținere, reparații sau dezafectare a centralelor existente;

  • se pot acorda stimulente pentru instalarea unor sisteme de automatizare și control în clădirile unde există cazane pe gaz;

  • centralele pe gaz pot fi finanțate doar dacă rețeaua locală transportă gaze regenerabile (biometan sau hidrogen verde);

  • se mențin sprijinul și pentru sistemele de încălzire combinate, care includ panouri solare sau pompe de căldură, proporțional cu ponderea energiei regenerabile folosite.

Citește și: Românii cu centrale pe gaz, în fața unor schimbări majore: "Trebuie să ne luptăm pentru specificul nostru național," avertizează Dumitru Chisăliță

În plus, ordonanța prevede că autoritățile pot continua să susțină modernizări necesare tranziției către gaze regenerabile, dar și scheme sociale de sprijin pentru consumatori vulnerabili.

Cazuri speciale: programe deja contractate

Guvernul introduce și reguli tranzitorii. Proiectele deja aprobate sau finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin fonduri europene agricole ori de coeziune, nu vor fi afectate de interdicție, chiar dacă includ centrale pe gaz. De asemenea, contractele multianuale semnate de Ministerul Dezvoltării cu autoritățile locale pentru reabilitarea blocurilor rămân valabile până la finalizare, cu posibilitatea ca autoritățile locale să ceară aplicarea noilor reguli.

Monitorizare și sancțiuni

Un capitol important al ordonanței vizează monitorizarea utilizării echipamentelor pentru care s-au acordat stimulente. Autoritățile care gestionează programele de finanțare au obligația să verifice periodic, pe toată durata de viață a centralelor, respectarea condițiilor de eligibilitate. Dacă se constată nereguli, beneficiarii pot fi obligați să returneze parțial sau integral sprijinul primit.

Modificări la programele de reabilitare a blocurilor

Ordonanța schimbă și cadrul legal al reabilitării termice a blocurilor și locuințelor. Lucrările de intervenție care presupun înlocuirea centralelor de scară sau de bloc vor fi finanțate doar dacă respectă noile interdicții privind cazanele pe combustibili fosili. Totodată, imobilele încadrate în clasele de risc seismic RsI și RsII vor putea intra în programele locale de eficiență energetică doar după consolidarea lor.

Ministerul Dezvoltării va trebui să actualizeze, în maximum 30 de zile, normele metodologice de aplicare a Ordonanței nr. 18/2009 privind reabilitarea energetică a blocurilor.

România se aliniază la politicile europene

Prin aceste măsuri, România pune în aplicare obligațiile asumate la nivel european privind decarbonizarea clădirilor. Obiectivul final al Directivei (UE) 2024/1275 este eliminarea treptată a centralelor pe combustibili fosili și accelerarea tranziției către tehnologii curate, precum pompele de căldură, panourile solare și utilizarea gazelor regenerabile.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Declarația zilei Vezi toate articolele