Economia frânează brusc: datele BNR arată semnele unei ierni economice dure

Economia românească încetinește vizibil spre finalul anului, pe fondul inflației ridicate, al incertitudinii fiscale și al prudenței crescânde a companiilor, în timp ce populația accelerează economisirea în valută, iar statul devine principalul absorbant al lichidității din piață. Datele BNR pentru luna octombrie 2025 arată o economie care se repoziționează defensiv și intră în zona gri dintre reziliență și stagnare.

Masa monetară crește lent, dar scade în termeni reali

M3, principalul indicator al lichidității, a urcat la 758,3 miliarde lei, echivalentul unei creșteri de 7,3% într-un an. Ajustată cu inflația persistent ridicată, masa monetară scade însă cu 2,3%. Evoluția aparent pozitivă ascunde, de fapt, o erodare a puterii de cumpărare și o frânare a fluxurilor financiare din economie.

Ritmul lunar, de doar 0,7%, confirmă o încetinire vizibilă a acumulării de numerar și depozite, în timp ce reducerea componentelor de tip M1 semnalează o diminuare a vitezei de circulație a banilor. Preferința gospodăriilor pentru numerar continuă să crească, cu un avans anual al cash-ului de 12,5%, indicator specific perioadelor marcate de neîncredere și volatilitate.

Activele externe cresc, cele interne se restrâng: economia se apără

Unul dintre cele mai clare semnale ale repoziționării economice vine din evoluția activelor. Activele externe nete cresc cu 12,3% anual, în timp ce activele interne nete scad lunar cu 2,3%, rămânând abia în teritoriu pozitiv. Ponderea tot mai mare a componentei externe în masa monetară reflectă faptul că economia internă își pierde energia dinspre creditare și investiții, în timp ce rezervele și fluxurile valutare externe câștigă rolul principal. Instituțiile financiare, dar și companiile, adoptă o strategie defensivă, reducând expunerea la riscurile interne.

Citește și: Inflația urcă la 9,6%. Isărescu: S-a subestimat impactul măsurilor administrative, liberalizarea pieţei de energie şi majorarea impozitelor

Creditarea se fragmentează: populația accelerează, companiile frânează

Împrumuturile din economie cresc doar cu 0,3% lunar, dar dinamica este profund dezechilibrată. Gospodăriile mențin cererea pentru credite, în special pentru consum și locuințe, iar finanțările în lei pentru populație avansează cu 11,1% anual. În schimb, companiile reduc masiv expunerea: creditele în lei scad cu 2,6% anual, pe fondul incertitudinii fiscale, al costurilor ridicate și al diminuării comenzilor.

Segmentul corporate se refugiază în finanțarea în valută, unde avansul ajunge la 15,3% anual, semn al trecerii către structuri de credit mai ieftine. Pentru populație, însă, creditarea în valută continuă să se prăbușească, confirmând stabilitatea creditului în lei ca instrument principal pe piața de retail.

Statul devine principalul motor al creditării

Creditul guvernamental urcă cu 14,2% într-un an, ritm net superior celui din sectorul privat. Presiunile bugetare, refinețările ample și deficitul ridicat împing statul să preia o parte considerabilă din capacitatea de finanțare a economiei. Fenomenul de „crowding out” se accentuează, iar resursele bancare care, în mod normal, ar alimenta investițiile companiilor sunt atrase de titlurile de stat considerate mai sigure.

Economisirea explodează pe zona valutară: românii caută protecție

Depozitele totale cresc cu 0,8% lunar, însă diferențele dintre populație și companii sunt masive. Gospodăriile economisesc mai mult atât în lei, cât și în valută, unde creșterea anuală ajunge la 17% în lei și 14,4% în euro. Este una dintre cele mai puternice tendințe ale trimestrului: românii se reorientează către siguranță, protecție și diversificarea economiilor. Companiile adoptă însă o altă strategie: reduc lichiditatea în lei și cresc depozitele în valută cu 15% într-un an, semn al prudenței și al unei expuneri crescute la comerțul internațional.

Economia intră în zona gri dintre reziliență și stagnare

Indicatorii monetari conturează un tablou unitar. Masa monetară crește nominal, dar scade în termeni reali, creditarea gospodăriilor rămâne activă, cea a companiilor se contractă, statul se împrumută masiv, iar economisirea în valută capătă o amploare fără precedent. Economia românească nu este în recesiune, dar nici în expansiune robustă. Este o perioadă de prudență, așteptare și repoziționare, în care BNR își menține strategia restrictivă pentru a tempera lichiditatea, fără a reuși încă să reducă substanțial presiunea inflaționistă.