DCBusiness Afterbusiness Desecretizarea dosarului Epstein: Nu totul e ceea ce pare!

Desecretizarea dosarului Epstein: Nu totul e ceea ce pare!

Donald Trump
Controversatul dosar Epstein revine în prim-plan. După ce președintele american Donald Trump a dispus desecretizarea completă a tuturor documentelor legate de cazul Jeffrey Epstein, Departamentul de Justiție are la dispoziție 30 de zile pentru a le face publice. În joc sunt aproximativ 100.000 de documente încă sigilate, inclusiv potențiale nume noi, declarații, negocieri secrete și interogatorii legate de rețeaua de trafic sexual cu minore.

Ce urmează să fie publicat

Potrivit ordinului prezidențial, Departamentul de Justiție trebuie să publice o gamă largă de documente, între care:

dosarele de investigație, urmărire penală și detenție ale lui Jeffrey Epstein;

informații despre persoane, organizații și oficiali care au avut legături cu Epstein;

acorduri de tip plea deal sau înțelegeri de ne-punere sub acuzare;

documente despre detenția și moartea acestuia în 2019 (autopsie, interviuri, rapoarte).

Surse judiciare, citate de publicația germană Bild, estimează că volumele sigilate ar putea conține elemente explozive: jurnale de zbor complete, mărturii ale victimelor care nu au fost făcute publice, precum și posibile nume noi ale unor persoane implicate în rețeaua de trafic sexual.

Citește și: Republicanii divizați pe dosarele Epstein; Trump își schimbă poziția

Ce NU va fi publicat

Chiar dacă ordinul prezidențial cere transparență totală, legea federală impune anumite limite clare. Departamentul de Justiție poate reține:

  • date personale ale victimelor și martorilor,

  • orice material explicit privind abuzuri asupra minorilor,

  • dosare a căror divulgare ar putea afecta investigații federale active.

Ultimul element este deja intens criticat de adversarii politici ai președintelui Trump, care acuză că această „portiță” permite selectarea informațiilor convenabile.

Criticii lui Trump: „Vrea să lovească în democrați și să ascundă ce îl privește pe el”

Democrații consideră că administrația Trump ar putea folosi desecretizarea pentru a-i viza pe rivalii politici, nu pentru a face lumină în dosar.

Președintele l-a instruit recent pe Procurorul General Pam Bondi să deschidă investigații împotriva unor democrați cunoscuți pentru legăturile lor cu Epstein, între care fostul președinte Bill Clinton, despre care s-a spus că ar fi zburat de până la 26 de ori cu avionul multimilionarului („Lolita Express”).

Trump a afirmat că scandalul „este unul democratic”, insistând că democrații sunt „mult mai afectați” de conexiunile cu Epstein și că încearcă să „distragă atenția de la succesele sale”.

Procurorul General a evitat însă declarațiile politice directe, limitându-se la: „Vom urma legea.” Întrebată ce ar justifica o nouă anchetă, Bondi a răspuns: „Informații noi, suplimentare.”

Încrederea publicului în aceasta este, însă, scăzută, după ce, în repetate rânduri, a anunțat că a publicat toate documentele disponibile – în timp ce dezvăluirile din presă au arătat contrariul.

Avertismentul democraților: „Să nu existe manevre obscure”

Liderul democrat Chuck Schumer a avertizat că va observa atent procesul de desecretizare: „Nu trebuie să existe nicio manevră dubioasă din partea lui Donald Trump”, a spus senatorul, sugerând că selecția documentelor publicate poate deveni o armă politică.

Schumer a mai declarat că „în 30 de zile vom afla adevărul”, moment în care Departamentul de Justiție trebuie să finalizeze publicarea.

Ce mize uriașe are această desecretizare

Dosarul Epstein este considerat de ani buni unul dintre cele mai sensibile și tulburi cazuri din istoria recentă a SUA:

  • implică potențiale nume din politică, finanțe, divertisment și diplomație;

  • conține mii de pagini de mărturii despre abuzuri sexuale asupra minorilor;

  • este înconjurat de suspiciuni privind protecția de care Epstein s-ar fi bucurat de-a lungul anilor;

  • reaprinde întrebarea dacă miliardarul a avut o listă a „clienților” săi.

Dacă toate documentele relevante vor fi într-adevăr desecretizate, procesul ar putea rescrie percepția publică asupra unuia dintre cele mai controversate scandaluri ale ultimului deceniu.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Afterbusiness Vezi toate articolele