Date îngrijorătoare pentru economie: Comerțul românesc încetinește puternic

Potrivit sursei citate, datele aferente trimestrului I din 2026, publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), indică o deteriorare a activităţii din comerţul cu amănuntul, reflectată prin reducerea cifrei de afaceri totale şi prin scăderea accentuată a segmentului produselor nealimentare.

În acest context, reprezentanţii IMM România consideră că evoluţia negativă a comerţului cu amănuntul generează efecte economice mai ample, precum: încetinirea ritmului de creştere economică; reducerea contribuţiei consumului privat la PIB; diminuarea încasărilor bugetare din TVA şi impozite; reducerea investiţiilor private; creşterea riscului de insolvenţă în rândul afacerilor mici şi mijlocii.

Populaţia, mai atentă cu cheltuielile

"În perioada ianuarie-martie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5,8% ca serie brută şi cu 5,0% ca serie ajustată sezonier faţă de trimestrul I 2025. Evoluţia negativă a fost determinată în principal de reducerea vânzărilor de produse nealimentare, care au înregistrat cea mai accentuată scădere. Această evoluţie are implicaţii directe asupra IMM-urilor, care deţin o pondere importantă în sectorul comerţului cu amănuntul şi care sunt mai vulnerabile la fluctuaţiile cererii, presiunile inflaţioniste şi creşterea costurilor operaţionale", notează sursa citată.

Analiza IMM România subliniază faptul că, pe fondul scăderii cifrei de afaceri totală din comerţul cu amănuntul (-5,8%, ca serie brută), în primele trei luni din acest an faţă de 2025, consumul populaţiei a devenit mai prudent.

"Adaptabilitatea, controlul costurilor şi digitalizarea reprezintă factori esenţiali pentru menţinerea competitivităţii şi sustenabilităţii IMM-urilor. Întreprinderile mici trebuie să îşi accelereze digitalizare prin dezvoltarea magazinelor online, utilizarea platformelor de livrare şi investiţii în marketing digital, acestea contribuind pe termen lung la creşterea rezilienţei IMM-urilor", a declarat preşedintele IMM România, Florin Jianu.

Statistica oficială evidenţiază o scădere de 2,7%, de la un an la altul, în cazul consumului de produse alimentare, băuturi şi tutun. O diminuare a consumului se raportează şi la combustibili (-2,5%).

Efectele scăderii consumului

În viziunea IMM România, scăderea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul afectează direct veniturile întreprinderilor mici şi mijlocii, în special din comerţul nealimentar, care dispun de rezerve financiare limitate şi sunt mai expuse riscurilor generate de scăderea vânzărilor.

Astfel, diminuarea încasărilor conduce la dificultăţi în acoperirea cheltuielilor fixe, presiuni asupra fluxului de numerar, întârzieri la plata furnizorilor şi creşterea gradului de îndatorare pe termen scurt.

"În condiţiile unei cereri mai reduse şi ale incertitudinii economice, multe IMM-uri vor adopta politici prudente de investiţii, apelând la: amânarea modernizării spaţiilor comerciale; reducerea investiţiilor în digitalizare; limitarea deschiderii de noi puncte de lucru; diminuarea achiziţiilor de echipamente şi stocuri. Pe termen mediu, această tendinţă poate reduce competitivitatea IMM-urilor în raport cu marile lanţuri comerciale", se menţionează în comunicat.

Totodată, scăderea vânzărilor poate determina întreprinderile mici să reducă o serie de costuri cu personalul şi să opteze pentru îngheţarea angajărilor, reducerea programului de lucru, renunţarea la personal temporar şi disponibilizări în sectoarele cele mai afectate. "Sectorul comerţului este unul dintre cei mai importanţi angajatori pentru forţa de muncă cu nivel mediu de calificare, iar reducerea activităţii IMM-urilor poate avea efecte sociale semnificative", precizează IMM România.