Controale ANAF filmate fără consimțământ. Noua procedură a intrat în Monitorul Oficial

Inspectorii antifraudă pot înregistra, fără consimțământul persoanelor vizate, anumite momente operative desfășurate în timpul acțiunilor de control, dacă există suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de evaziune sau fraudă fiscală. Imaginile și sunetele astfel colectate pot fi folosite ca probe în proceduri administrative sau judiciare.

Regulile sunt stabilite prin Ordinul comun ANAF–Ministerul Finanțelor nr. 898/899/2026, publicat joi, 30 iulie, în Monitorul Oficial. Actul completează procedura privind utilizarea camerelor portabile de tip bodycam de către inspectorii antifraudă, adoptată la începutul lunii iulie.

Când poate porni inspectorul camera

Noua procedură permite Direcției Generale Antifraudă Fiscală să înregistreze și să fixeze cu mijloace foto-audio-video „momente operative” necesare prevenirii, descoperirii și combaterii evaziunii și fraudei fiscale.

Condiția indicată expres în ordin este existența unor suspiciuni privind săvârșirea unor asemenea fapte. În aceste situații, consimțământul persoanei filmate nu este necesar.

Inspectorii pot filma, tot fără acordul persoanelor vizate, activități desfășurate în spații publice.

„Înregistrările audio-video realizate prin intermediul înregistratoarelor foto-audio-video în condițiile prezentei proceduri constituie mijloace de probă și pot fi utilizate în cadrul procedurilor administrative și/sau judiciare”, stabilește Ordinul nr. 898/899/2026.

Prin urmare, imaginile pot susține atât măsurile administrative dispuse de ANAF, cât și un eventual dosar penal.

Contribuabilul trebuie informat că este filmat

Ordinul publicat pe 30 iulie reglementează în principal colectarea, stocarea și accesarea imaginilor. Condițiile concrete în care sunt folosite camerele bodycam au fost stabilite anterior prin Ordinul ANAF nr. 851/2026.

Potrivit acelei proceduri, înregistrarea începe la sosirea inspectorilor în locul unde urmează să fie efectuat controlul și se oprește după părăsirea acestuia. După pornirea camerei, inspectorul trebuie să informeze persoanele că acțiunea este înregistrată.

Informarea poate fi făcută însă și pe parcursul controlului sau chiar la final, dacă specificul acțiunii nu a permis o informare prealabilă.

Camera pornită este semnalată printr-un led intermitent. Dacă echipamentul nu are un asemenea sistem de avertizare, inspectorul trebuie să poarte o pictogramă pe uniformă sau pe dispozitiv.

Persoana controlată nu poate cere oprirea sau întreruperea filmării. Orice încercare de împiedicare a înregistrării trebuie consemnată în procesul-verbal.

Ce activități pot fi înregistrate

Procedura referitoare la camerele bodycam enumeră o gamă extinsă de operațiuni care pot fi filmate:

• controalele efectuate la sediul ANAF, sediul social, domiciliul fiscal sau punctele de lucru ale contribuabilului;
• legitimarea administratorilor și a persoanelor implicate în operațiunile investigate;
• solicitarea explicațiilor scrise;
• identificarea unor posibile fapte penale în domeniul financiar-fiscal;
• investigațiile și verificările pentru descoperirea evaziunii fiscale;
• ridicarea documentelor, bunurilor sau valorilor;
• oprirea și controlarea transporturilor de bunuri și persoane;
• verificările realizate prin sistemul RO e-Transport;
• constatarea și sancționarea contravențiilor.

Pot fi filmate și alte acțiuni considerate necesare pentru documentarea probelor, dar în acest caz este cerut acordul conducerii ierarhice.

Înregistrările sunt păstrate șase luni

Datele sunt descărcate automat și securizat într-o platformă cloud pusă la dispoziție de producătorul echipamentelor. Fiecare înregistrare trebuie să poată fi identificată după numele inspectorului, data și orele începerii și finalizării, localizarea GPS și numărul de serie al camerei.

Imaginile și înregistrările sunt păstrate timp de șase luni de la data obținerii. Ele nu pot fi șterse înainte de expirarea acestui termen.

După șase luni, materialele trebuie distruse prin proceduri ireversibile. Excepția apare atunci când imaginile sunt folosite într-o procedură judiciară. În acest caz, ele urmează regimul probelor și pot fi păstrate până la încheierea procedurii.

Ștergerea manuală a materialelor marcate ca probe poate fi făcută numai de personalul desemnat din structura centrală a Direcției Generale Antifraudă Fiscală, în baza unei solicitări scrise și după finalizarea procedurii judiciare.

Cine poate vedea imaginile

Accesul la materialele stocate este limitat la:

• inspectorul care a realizat înregistrarea, pentru consultarea propriilor materiale;
• administratorii desemnați să gestioneze tehnic platforma;
• structura de integritate a ANAF și conducerea ierarhică, punctual și la cerere;
• procurori, instanțe și alte autorități competente, în baza unei prevederi legale sau a unui act procedural.

Descărcarea locală este permisă numai cu aprobarea conducătorului structurii și exclusiv pentru scopuri procedurale, precum atașarea imaginilor la un dosar penal sau prezentarea lor în instanță.

În cazul transmiterii către instanțe sau alte instituții, imaginile persoanelor care nu fac obiectul solicitării trebuie anonimizate, mascate sau blurate.

Înregistrările care conțin date personale nu sunt considerate informații de interes public. Folosirea camerelor în alte scopuri, accesarea neautorizată, divulgarea imaginilor sau ștergerea nejustificată a datelor pot atrage sancțiuni. Utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de către inspectori constituie abatere disciplinară.