CCR pune frână proceselor pentru salarii mai mari. Cine poate pierde banii ceruți statului

Curtea Constituțională a menținut regulile după care au fost acordate etapizat creșterile salariale personalului plătit din fonduri publice. Odată ce salariul de bază al unui angajat a ajuns la nivelul prevăzut în grila pentru anul 2022, acesta nu mai poate pretinde continuarea tranșelor de majorare doar pentru că sporurile sau alte componente ale venitului nu au atins nivelul dorit.

Decizia CCR nr. 59 din 22 ianuarie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 641 din 4 august 2026, moment de la care soluția Curții este general obligatorie.

Judecătorii constituționali au respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate privind art. 38 alin. (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 27/2020. Decizia CCR nr. 59/2026

De la ce litigiu a pornit cazul

Excepția a fost ridicată într-un proces aflat la Curtea de Apel Suceava, în Dosarul nr. 929/40/2018, având ca obiect drepturi salariale ale unor angajați din sectorul public.

În centrul disputei s-a aflat mecanismul tranzitoriu introdus prin Legea salarizării unitare. Pentru perioada 2019-2022, legea prevedea acordarea anuală a unei creșteri reprezentând o pătrime din diferența dintre salariul de bază stabilit pentru anul 2022 și salariul de bază din decembrie 2018.

Legea mai stabilea însă că, dacă salariul de bază devenea egal sau mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, angajatului i se aplica nivelul din grila respectivă, fără continuarea mecanismului tranzitoriu.

Cu alte cuvinte, reperul utilizat pentru a stabili dacă au fost consumate etapele de creștere este salariul de bază, nu întregul venit salarial brut.

Ce stabilise Înalta Curte

Decizia nr. 27/2020 a Înaltei Curți a fost pronunțată într-un recurs în interesul legii privind personalul instituțiilor publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

ÎCCJ a stabilit că personalul respectiv beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase, în forma prevăzută de Legea nr. 153/2017, de la data la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât nivelul stabilit pentru anul 2022. Decizia ÎCCJ nr. 27/2020

Interpretarea confirmă că trecerea la noul sistem de salarizare este legată de nivelul salariului de bază. Nu este necesar ca fiecare spor, indemnizație sau alt element salarial să ajungă separat la o anumită valoare maximă înainte ca tranziția să fie considerată încheiată.

CCR a constatat acum că această interpretare nu încalcă prevederile Constituției.

Cine poate pierde procesele pentru diferențe salariale

Decizia îi afectează în primul rând pe angajații care au deschis sau intenționează să deschidă procese cerând continuarea majorărilor tranzitorii după ce salariul lor de bază ajunsese deja la nivelul corespunzător anului 2022.

Pot fi influențate acțiunile prin care se solicită:

• continuarea acordării tranșelor de majorare prevăzute de art. 38 alin. (4) după atingerea nivelului salariului de bază din grila anului 2022;
• calcularea tranșelor prin raportare la venitul salarial total, și nu exclusiv la salariul de bază;
• plata unor diferențe întemeiate numai pe argumentul că anumite sporuri, indemnizații sau alte componente nu ajunseseră la nivelul maxim;
• declararea mecanismului tranzitoriu drept discriminatoriu pentru că angajații au ajuns la grila anului 2022 în momente diferite.

Decizia CCR nu închide însă automat toate procesele privind salarizarea bugetarilor. Angajații pot continua să conteste, în funcție de situația concretă, încadrarea greșită, stabilirea eronată a salariului de bază, neacordarea unui spor datorat după intrarea în grila definitivă sau aplicarea incorectă a unei reglementări speciale.

Salariul de bază nu este același lucru cu venitul total

Distincția este esențială pentru înțelegerea deciziei.

Salariul de bază reprezintă suma stabilită pentru funcția, gradul, treapta sau gradația ocupată de angajat. Acesta este reperul folosit de art. 38 din Legea nr. 153/2017 pentru aplicarea etapizată a grilelor.

Venitul salarial total poate cuprinde, pe lângă salariul de bază:

• sporuri pentru condiții de muncă;
• indemnizații;
• compensații;
• majorări pentru activități sau responsabilități suplimentare;
• plata gărzilor, a orelor suplimentare sau a muncii prestate în anumite condiții;
• alte drepturi prevăzute de lege.

Prin urmare, un angajat putea avea salariul de bază ajuns la nivelul grilei din 2022, chiar dacă venitul său total nu crescuse în aceeași proporție sau anumite componente salariale erau plafonate.

CCR a validat folosirea salariului de bază drept reper al mecanismului tranzitoriu.

Efecte și pentru alte categorii de bugetari

Litigiul care a generat interpretarea Înaltei Curți privea direct personalul din instituțiile sanitar-veterinare. Articolul 38 din Legea nr. 153/2017 reglementează însă aplicarea etapizată a salarizării în întregul sector bugetar.

Din acest motiv, considerentele CCR pot fi invocate și în litigii similare deschise de angajați din administrație, sănătate, educație sau alte instituții finanțate din fonduri publice.

Situația fiecărui angajat trebuie analizată însă în funcție de familia ocupațională, anexa aplicabilă din Legea salarizării, actele normative anuale și obiectul concret al procesului. Decizia nu înseamnă că orice solicitare de diferențe salariale formulată de un bugetar trebuie respinsă.

Decizia devine obligatorie pentru instanțe

Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Instanțele care judecă litigii construite pe aceeași critică de neconstituționalitate trebuie să țină seama de soluția publicată pe 4 august.

În practică, decizia întărește apărarea instituțiilor publice în procesele în care angajații susțin că tranșele de majorare trebuiau acordate până când întregul venit salarial, inclusiv sporurile, ajungea la nivelul maxim. Legea și jurisprudența obligatorie folosesc ca reper salariul de bază.