DCBusiness Companii Capcana din granturile pentru IT. Firmele pot pierde milioane de euro

Capcana din granturile pentru IT. Firmele pot pierde milioane de euro

Banii obținuți prin granturi se pot pierde / Foto: Magnific
Firmele IT care vor granturi de până la 3 milioane euro trebuie să fie fără datorii fiscale, fără cazier fiscal problematic și cu cofinanțare dovedită.

Firmele care vor să acceseze noua schemă de granturi pentru tehnologii avansate trebuie să îndeplinească o listă strictă de condiții. Printre cele mai importante se numără lipsa obligațiilor fiscale nete către bugetul general consolidat, lipsa faptelor înscrise în cazierul fiscal legate de fonduri europene sau fonduri publice și dovada capacității financiare de a susține cofinanțarea proiectului. Practic, o firmă IT poate rata finanțarea chiar dacă are un proiect bun, dacă nu este în regulă din punct de vedere fiscal, juridic și financiar.

Nu este suficient ca proiectul să fie bun

Schema de ajutor de stat și de minimis pentru dezvoltarea de noi servicii, aplicații sau produse prin inovare și adoptarea de tehnologii avansate poate aduce firmelor IT granturi de până la 3 milioane de euro. Însă accesul la bani nu depinde doar de calitatea proiectului sau de domeniul tehnologic vizat.

Ordinul care aprobă schema stabilește o serie de condiții pentru solicitanți, iar unele dintre acestea pot bloca accesul la finanțare încă din etapa de verificare. Sunt vizate atât situația fiscală a firmei, cât și cazierul fiscal, capacitatea de cofinanțare, starea juridică, istoricul în relația cu fondurile publice și chiar activitățile desfășurate de companie.

Beneficiarii pot fi IMM-uri sau întreprinderi nou-înființate din domeniul TIC, dar numai dacă respectă cumulativ condițiile prevăzute în schemă.

Citește și: Bani grei pentru firmele IT. Statul dă până la 3 milioane de euro pentru AI, blockchain și roboți

Fără datorii fiscale nete la buget

Una dintre condițiile esențiale este ca firma să nu înregistreze obligații fiscale nete către bugetul general consolidat, după compensarea eventualelor sume de recuperat. Verificarea se face atât la data depunerii cererii de finanțare, cât și la data semnării contractului de finanțare.

Asta înseamnă că o firmă care este eligibilă în prima etapă poate avea probleme ulterior, dacă între depunerea cererii și contractare apar datorii fiscale nete. Pentru antreprenori și contabili, această condiție este importantă deoarece presupune monitorizarea permanentă a situației fiscale până la momentul semnării contractului.

Nu este suficient ca firma să își pregătească proiectul tehnic și documentația de finanțare. Trebuie să se asigure că nu are restanțe fiscale care pot bloca finanțarea.

Cazierul fiscal poate deveni motiv de respingere

Schema prevede că firmele nu trebuie să aibă fapte înscrise în cazierul fiscal legate de cauze referitoare la obținerea și utilizarea fondurilor europene sau a fondurilor publice naționale.

Un detaliu important este că, în accepțiunea schemei, faptele înscrise pentru încălcări ale Legii contabilității constituie o cauză legată de utilizarea fondurilor publice și reprezintă temei de respingere la finanțare.

Această prevedere este relevantă mai ales pentru firmele care au avut în trecut probleme contabile, sancțiuni sau nereguli care apar în cazierul fiscal. Pentru astfel de companii, riscul nu ține doar de proiectul depus, ci de istoricul administrativ și fiscal al firmei.

Firmele în insolvență sau dificultate nu sunt eligibile

Nu pot primi finanțare firmele aflate în faliment, insolvență, lichidare sau administrare judiciară. Sunt excluse și cele care au încheiat acorduri cu creditorii sau fac obiectul unor proceduri legale similare.

De asemenea, solicitanții nu trebuie să fie întreprinderi în dificultate, potrivit regulilor europene privind ajutorul de stat, nici la momentul depunerii cererii de finanțare, nici la momentul semnării contractului.

Această condiție este importantă pentru că finanțarea nu este gândită ca o formă de salvare a firmelor cu probleme financiare, ci ca sprijin pentru companii capabile să ducă proiectul până la capăt și să mențină rezultatele în perioada de durabilitate.

Citește și: IT-ul ar putea aduce în economie 40 de miliarde de auro. De ce are nevoie

Cofinanțarea trebuie dovedită rapid

O altă condiție strictă este legată de capacitatea financiară. Firmele trebuie să dețină capacitatea de a asigura contribuția proprie la cheltuielile eligibile, să acopere cheltuielile neeligibile și să susțină costurile de funcționare și întreținere ale investiției.

Mai mult, dovada cofinanțării trebuie prezentată în etapa de contractare, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea scrisorii pentru demararea etapei de contractare.

Dovada poate fi făcută prin extras de cont sau printr-o linie ori un contract de credit emis de o bancă sau instituție financiară bancară ori nebancară.

Pentru firme, acest termen este esențial. Un proiect selectat poate ajunge în dificultate dacă societatea nu are pregătită contribuția proprie sau nu poate obține rapid documentele bancare necesare.

O singură finanțare pentru o firmă sau un grup de firme

Schema prevede că un solicitant poate beneficia de finanțare doar în cadrul unui singur proiect. Această condiție se aplică și firmelor legate și partenere ale solicitantului.

Cu alte cuvinte, într-un grup de firme, doar o societate la nivel de grup poate beneficia de finanțare pentru un singur proiect. Regula se aplică și întreprinderilor nou-înființate.

Această prevedere limitează posibilitatea ca aceeași structură economică să depună mai multe proiecte prin firme diferite, pentru a multiplica accesul la finanțare.

Activitatea trebuie să fie autorizată

Activitatea pentru care se solicită finanțare, asociată codului CAEN aferent proiectului de investiții, trebuie să fie autorizată la data depunerii cererii de finanțare.

Sunt vizate coduri CAEN din zona TIC, precum fabricarea componentelor electronice, fabricarea echipamentelor de comunicații, editarea jocurilor de calculator, editarea altor produse software, realizarea software-ului la comandă, consultanță IT, alte servicii privind tehnologia informației și prelucrarea datelor.

Pentru firmele care au activități multiple, este important ca activitatea relevantă pentru proiect să fie autorizată corect înainte de depunerea cererii. O simplă intenție de a activa într-un domeniu eligibil nu este suficientă.

Beneficiarul real trebuie declarat

Întreprinderea care aplică trebuie să declare beneficiarul real al investiției, în sensul reglementărilor europene privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.

Această obligație face parte din filtrul de transparență aplicat proiectelor finanțate din fonduri publice. Pentru firme, înseamnă că structura de proprietate și control trebuie să fie clară și documentată.

Ce activități pot exclude firma

Schema exclude firmele care desfășoară anumite activități considerate incompatibile cu finanțarea. Sunt menționate, printre altele, activitățile cu produse cu caracter erotic sau obscen, jocurile de noroc, comerțul sexual, activitățile legate de tutun, dezvoltarea imobiliară sau activitățile financiare precum achiziționarea ori tranzacționarea de instrumente financiare.

Sunt excluse și activitățile legate de exploatarea, extracția, prelucrarea, distribuția, depozitarea sau arderea combustibililor fosili solizi și a petrolului, precum și investițiile legate de extracția gazelor.

De asemenea, nu se acordă ajutor pentru achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri.

Când trebuie returnați banii

Schema stabilește și situațiile în care ajutorul poate fi restituit integral sau parțial.

Restituirea integrală poate fi cerută, printre altele, dacă nu sunt respectate regulamentele europene aplicabile, dacă proiectul nu își atinge obiectivele într-un mod care îl face neeligibil, dacă bunurile finanțate sunt înstrăinate, dacă apar cazuri confirmate de conflict de interese sau dublă finanțare.

Restituirea parțială poate interveni în cazul unor cheltuieli neeligibile sau al atingerii parțiale a obiectivelor și indicatorilor din contractul de finanțare.

Pentru firme, concluzia practică este simplă: grantul nu este doar o finanțare de obținut, ci și o obligație de gestionat. Compania trebuie să respecte regulile înainte de depunere, în etapa de contractare, pe durata implementării și în perioada de durabilitate.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.