Bucureștiul își păstrează poziția de anul trecut, locul 30 din 32, în clasamentul orașelor europene pentru investiții imobiliare realizat de PwC și Urban Land Institute (ULI) în cadrul raportului Emerging Trends in Real Estate Europe 2027. Tranzacțiile puține și populația în scădere afectează atractivitatea capitalei, deși are a doua cea mai mare creștere economică prognozată dintre orașele europene analizate, de 3,5% pe an în perioada 2027-2029, după Dublin (4%).
Cu un scor de 0,33, capitala României se află înaintea Istanbulului și a Sofiei, dar în urma Budapestei (locul 29), a Pragăi (22) și a Varșoviei (12).
”Faptul că Bucureștiul rămâne în clasamentul european arată că România este pe radarul investitorilor internaționali. Avem cea mai bună perspectivă de creștere economică din Europa Centrală și de Est, iar acesta este un argument important. Totuși, ca să urcăm în clasament, avem nevoie de o piață mai lichidă, cu mai multe tranzacții și proiecte de calitate. Investitorii se uită tot mai mult la factori pe termen lung, precum infrastructura, energia și oferta de locuințe, iar România are oportunități reale în toate aceste zone”, a declarat Amoros Avramia, Director PwC România.
Populația Bucureștiului ar urma să scadă cu 0,7% pe an, al doilea cel mai mare declin, după Atena, arată raportul. În același timp, tranzacțiile imobiliare s-au înjumătățit, la aproximativ 200 de milioane de euro între octombrie 2025 și septembrie 2026. Investitorii caută piețe mari, în care pot cumpăra și vinde ușor, iar volumul redus îi descurajează.
Europa Centrală și de Est are creștere economică solidă, dar prea puține clădiri disponibile pe mai multe segmente. Regiunea este dezavantajată de apropierea de războiul din Ucraina și de faptul că are mai puține tranzacții decât vestul continentului. Pentru România, energia, digitalizarea, locuirea și logistica pot atrage cele mai multe investiții imobiliare în următorii ani.
Ce așteaptă și ce caută investitorii
Redresarea pieței imobiliare europene va dura mai mult decât se anticipa: doar 42% dintre respondenți se așteaptă la o îmbunătățire a mediului de afaceri în următorul an. În 2027, investitorii mizează pe chirii stabile și pe administrarea mai eficientă a clădirilor, nu pe o creștere generală a prețurilor.
Aproape jumătate dintre respondenți (47%) se așteaptă ca sumele investite în imobiliare să crească în următorii doi ani și doar 15% anticipează o scădere. Investitorii privați compensează prudența fondurilor de pensii și a asigurătorilor, iar împrumuturile ar urma să fie mai ușor de obținut. Principalul concurent pentru banii investitorilor este infrastructura, spune unul din trei respondenți.
Investitorii preferă piețele mari, în care pot vinde ușor, și analizează fiecare clădire în parte: locația, chiriașii, stabilitatea veniturilor. Contează tot mai mult și factorii pe termen lung: demografia, infrastructura și oferta de locuințe. Cele mai mari temeri pentru 2027 sunt escaladarea conflictelor globale, costurile de construcție și evoluția dobânzilor.
”Piața imobiliară europeană intră într-o etapă în care performanța nu mai vine din creșterea generală a valorilor, ci din calitatea activelor și din modul în care sunt administrate. Centrele de date, infrastructura energetică și diferitele forme de locuire atrag interesul investitorilor pentru că răspund unor nevoi reale: digitalizarea, tranziția energetică și schimbările demografice. Pentru companiile din sector, provocarea este să construiască portofolii reziliente, care să facă față unui context geopolitic și economic tot mai incert”, a adăugat Amoros Avramia.
Unde se duc banii: energie, date și rezidențial
Centrele de date și noua infrastructură energetică (energie solară și eoliană, stocare) ocupă primele două locuri în clasamentul sectoarelor. Șase dintre primele zece sunt forme de locuire, de la locuințe pentru vârstnici la cămine studențești, iar hotelurile revin în top 10 pentru prima dată în ultimul deceniu.
Interesul pentru locuire are și o explicație socială: locuințele prea scumpe sunt, potrivit respondenților, cea mai mare problemă a orașelor europene în următorul deceniu. Piața spațiilor logistice pare să fi ajuns la punctul cel mai de jos și ar putea crește din nou, susținută și de cheltuielile pentru apărare. În sectoarele tradiționale, situația diferă de la un segment la altul: birourile de calitate din centru rămân căutate, în timp ce parcurile de afaceri și birourile de la periferie ocupă ultimele două locuri.