ANAF a pus într-un singur document taxele schimbate în 2026

ANAF a adunat într-un document de 48 de pagini principalele modificări fiscale aplicabile în 2026, de la taxarea salariilor și a dividendelor până la noile reguli pentru microîntreprinderi, activități independente, închirieri turistice și investiții.

Materialul a fost publicat pe site-ul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov pe 30 iulie și trece în revistă modificările aduse Codului fiscal, Codului de procedură fiscală și legislației privind disciplina financiară. Documentul este datat 21 iulie 2026.

Unele măsuri au intrat în vigoare la 1 ianuarie, altele se aplică din a doua jumătate a anului. Efectele diferă considerabil: un salariat plătit cu salariul minim pierde câteva zeci de lei lunar din reducerea facilității fiscale, în timp ce un investitor poate plăti cu sute sau chiar mii de lei mai mult pentru dividende și câștiguri bursiere.

Iată zece dintre cele mai importante schimbări prezentate în sinteza ANAF, însoțite de exemple simplificate de calcul.

1. Facilitatea pentru salariul minim a scăzut de la 300 la 200 de lei

Salariații încadrați cu normă întreagă, la funcția de bază, beneficiază în continuare de o sumă pentru care nu se datorează impozit pe venit, CAS și CASS. Facilitatea s-a redus însă în a doua jumătate a anului:

• 300 de lei lunar pentru veniturile din perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026;
• 200 de lei lunar pentru veniturile din perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026.

Pentru a beneficia de facilitate după 1 iulie, salariul de bază trebuie să fie egal cu salariul minim brut de 4.325 de lei, iar venitul brut lunar realizat în baza aceluiași contract nu trebuie să depășească 4.600 de lei. Tichetele de masă, voucherele de vacanță și indemnizația de hrană nu intră în acest plafon.

În cazul celor 200 de lei netaxați, economia maximă pentru angajat este de aproximativ 83 de lei lunar: 50 de lei CAS, 20 de lei CASS și circa 13 lei impozit pe venit. Pentru facilitatea de 300 de lei, avantajul fiscal putea ajunge la aproximativ 124,5 lei. Reducerea facilității înseamnă astfel o diferență de aproximativ 41,5 lei pe lună, înainte de aplicarea deducerilor personale.

2. Impozitul pe dividende a urcat la 16%

Dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 sunt impozitate cu 16%, față de 10% în 2025. Impozitul este final și este reținut de societatea care plătește dividendele.

La dividende brute de 10.000 de lei:

• impozitul datorat în 2025 era de 1.000 de lei;
• impozitul datorat în 2026 este de 1.600 de lei;
• asociatul primește 8.400 de lei, cu 600 de lei mai puțin.

La dividende de 100.000 de lei, diferența de impozit ajunge la 6.000 de lei.

Separat, persoana fizică poate datora și CASS dacă totalul veniturilor extrasalariale depășește plafoanele prevăzute de Codul fiscal. Impozitul de 16% nu înlocuiește această contribuție.

3. Câștigurile la bursă sunt taxate cu 3% sau 6%

Au crescut și cotele aplicate câștigurilor obținute din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate efectuate prin intermediari.

În 2026 se reține:

• 3% pentru titlurile deținute cel puțin 365 de zile, față de 1% în 2025;
• 6% pentru titlurile deținute mai puțin de 365 de zile, față de 3% în 2025.

Pentru un câștig de 10.000 de lei obținut printr-un intermediar, impozitul este de 300 de lei dacă titlurile au fost păstrate cel puțin un an și de 600 de lei dacă au fost vândute mai repede.

Impozitul se aplică fiecărui câștig, prin reținere la sursă. În acest regim, pierderile înregistrate la alte tranzacții nu reduc impozitul reținut pentru operațiunile profitabile.

4. Tranzacțiile fără intermediar și aurul de investiții: cotă de 16%

Pentru transferurile de titluri de valoare care nu sunt efectuate prin intermediarii definiți de legislație, cota a crescut de la 10% la 16%. Aceeași cotă se aplică transferului aurului de investiții.

La un câștig impozabil de 10.000 de lei, obligația fiscală crește de la 1.000 la 1.600 de lei.

Diferența față de regimul cu reținere la sursă este importantă. Pentru aceeași perioadă de deținere, modalitatea prin care este realizată tranzacția poate conduce la cote diferite și la obligații declarative diferite.

5. Câștigurile din criptomonede sunt impozitate cu 16%

Cota aplicată câștigurilor din transferul monedelor virtuale a crescut, de asemenea, de la 10% la 16%.

Câștigul impozabil se stabilește ca diferență între prețul de vânzare și prețul de achiziție, la care se adaugă costurile directe ale tranzacției.

Exemplu: o criptomonedă este cumpărată cu 20.000 de lei și vândută cu 32.000 de lei, iar costurile directe sunt de 2.000 de lei. Câștigul impozabil este de 10.000 de lei, iar impozitul datorat ajunge la 1.600 de lei.

Rămâne valabilă excepția pentru câștigurile mai mici de 200 de lei pe tranzacție, dacă totalul câștigurilor realizate într-un an nu depășește 600 de lei.

6. CASS maximă pentru activități independente poate ajunge la 29.160 de lei

Pentru veniturile din activități independente, plafonul maxim al bazei asupra căreia se calculează CASS a crescut de la 60 la 72 de salarii minime brute.

În calculele pentru 2026 se utilizează salariul minim de 4.050 de lei, aflat în vigoare la 1 ianuarie, chiar dacă salariul minim a crescut ulterior la 4.325 de lei.

Baza maximă este, astfel, de:

72 × 4.050 lei = 291.600 lei.

Cum cota CASS este de 10%, contribuția maximă poate ajunge la 29.160 de lei. La vechiul plafon de 60 de salarii minime, contribuția maximă ar fi fost de 24.300 de lei. Diferența poate ajunge, așadar, la 4.860 de lei.

Pentru persoanele care aleg să se asigure voluntar, CASS este de 2.430 de lei, reprezentând 10% din șase salarii minime de câte 4.050 de lei. Plata se face în două tranșe: 25% la depunerea declarației și 75% până la 25 mai a anului următor.

7. Microîntreprinderile au o singură cotă, de 1%

Începând cu 1 ianuarie 2026, microîntreprinderile eligibile aplică o cotă unică de impozitare de 1%. A fost eliminat sistemul cu cote diferențiate de 1% și 3%.

Pentru venituri impozabile de 500.000 de lei, impozitul micro este de 5.000 de lei. La o cotă de 3%, aceeași bază ar fi generat un impozit de 15.000 de lei.

Plafonul de încadrare rămâne însă de 100.000 de euro, iar pentru verificarea acestuia sunt analizate veniturile care formează cifra de afaceri potrivit reglementărilor contabile.

Pentru firmele nou-înființate, termenul pentru angajarea unui salariat a fost prelungit de la 30 la 90 de zile. Dacă termenul este depășit, firma trece la impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care au expirat cele 90 de zile.

Firmele care au plătit impozit pe profit începând cu 2023 pot reveni la regimul micro dacă îndeplinesc condițiile legale. Restricția anterioară privind revenirea la microîntreprindere a fost eliminată.

8. Închirierea turistică are o deducere forfetară de 30%

Pentru veniturile din închirierea turistică a fost stabilit un sistem unitar de calcul, bazat pe o cotă forfetară de cheltuieli de 30%.

Venitul net anual se calculează astfel:

• Venit brut – 30% cheltuieli forfetare.
• Impozitul reprezintă 10% din venitul net.

La încasări anuale de 50.000 de lei, cheltuiala forfetară este de 15.000 de lei, iar venitul net impozabil ajunge la 35.000 de lei. Impozitul pe venit este de 3.500 de lei.

Comisionul reținut de platforma online care intermediază închirierea nu este considerat venit brut. Regimul contribuțiilor diferă însă în funcție de numărul camerelor. Închirierea pe termen scurt a peste șapte camere este tratată ca activitate independentă și poate atrage atât CAS, cât și CASS.

9. Plafonul pentru TVA la încasare a crescut

Plafonul cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului TVA la încasare a fost majorat:

• la 5 milioane de lei pentru perioada 1 martie – 31 decembrie 2026;
• la 5,5 milioane de lei începând cu 1 ianuarie 2027.

Anterior, plafonul era de 4,5 milioane de lei.

Astfel, o societate cu o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei poate rămâne în 2026 în sistemul TVA la încasare, dacă îndeplinește și celelalte condiții. În vechiul sistem, depășirea pragului de 4,5 milioane de lei ar fi obligat-o să iasă.

Sistemul permite, în esență, amânarea plății TVA colectate până la momentul încasării facturii, în limitele și condițiile prevăzute de Codul fiscal.

10. Firmele pot amortiza până la 65% din anumite investiții în primul an

Valoarea minimă de la care un bun este considerat mijloc fix amortizabil a crescut de la 2.500 la 5.000 de lei.

Pentru echipamentele tehnologice, mașinile, uneltele, instalațiile de lucru, animalele și plantațiile noi, cumpărate, produse și puse în funcțiune în 2026, poate fi aplicată amortizarea superaccelerată.

În primul an, amortizarea poate ajunge la 65% din valoarea fiscală a activului. Restul se recuperează în anii următori, în funcție de durata normală de utilizare rămasă.

Pentru un echipament de 100.000 de lei, firma poate înregistra în primul an o amortizare de până la 65.000 de lei. La o cotă a impozitului pe profit de 16%, reducerea impozitului aferent primului an poate ajunge, teoretic, la 10.400 de lei, dacă societatea are suficient profit impozabil. Avantajul este în primul rând unul de moment: recuperarea fiscală a investiției este accelerată, nu multiplicată.

Credit fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare

Documentul ANAF prezintă și noul credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare. Firma poate alege între deducerea suplimentară prevăzută de Codul fiscal și un credit egal cu 10% din cheltuielile eligibile.

Pentru cheltuieli eligibile de cercetare-dezvoltare de 200.000 de lei, creditul fiscal este de 20.000 de lei. Acesta se scade din impozitul pe profit sau din impozitul minim pe cifra de afaceri. Diferența care nu poate fi scăzută poate fi compensată sau restituită, potrivit procedurii aplicabile.

Nu sunt doar taxe: contul bancar și e-Factura pot aduce sancțiuni

Sinteza ANAF cuprinde și obligații administrative care nu reprezintă taxe propriu-zise, dar care pot produce costuri importante.

Persoanele juridice trebuie să dețină cel puțin un cont de plăți în România sau la Trezoreria Statului pe toată perioada activității. Pentru firmele nou-înființate, contul trebuie deschis în cel mult 60 de zile lucrătoare. Lipsa contului poate fi sancționată cu amendă între 3.000 și 10.000 de lei și poate conduce la declararea inactivității fiscale.

Operatorii vizați de legislație trebuie să accepte și mijloace moderne de plată, iar nerespectarea obligației poate atrage amenzi între 20.000 și 50.000 de lei.

Totodată, termenul pentru transmiterea facturilor în RO e-Factura este de cinci zile lucrătoare, nu cinci zile calendaristice. Ziua emiterii facturii nu intră în calcul.

Documentul publicat de ANAF este o sinteză informativă, nu un act normativ. Pentru stabilirea obligațiilor într-o situație concretă trebuie verificate Codul fiscal, actele care l-au modificat și eventualele norme sau proceduri emise ulterior.