UE deschide robinetul banilor pentru pregătirea de război și cyber security. Impactul în România

bani_68736600
Bancnote, euro / Foto: Freepik
Uniunea Europeană introduce o nouă direcție de finanțare în cadrul Fondului Social European Plus (ESF+), dedicată pregătirii profesionale pentru industria de apărare, securitate cibernetică și pregătire civilă. Acordul provizoriu dintre Parlamentul European și Consiliu prevede stimulente financiare consistente pentru statele membre care reorientează resursele către acest sector strategic.

De la incluziune socială la securitate strategică

Până acum, ESF+ a fost principalul instrument european pentru ocupare, formare și incluziune socială. Noile realități geopolitice – războiul din Ucraina și tensiunile la granițele estice – schimbă însă prioritățile. Documentul subliniază că dezvoltarea de competențe pentru industria de apărare și securitate cibernetică devine parte integrantă a politicilor sociale ale Uniunii, fiind considerată o formă de consolidare a rezilienței democratice.

Ce se finanțează concret

Statele membre vor putea lansa programe dedicate pentru:

  • formare, recalificare și perfecționare profesională pentru lucrători din industria de apărare, inclusiv în domeniul „dual use” (tehnologii civile și militare);

  • pregătire pentru securitate cibernetică și apărare digitală;

  • dezvoltarea de competențe pentru pregătirea civilă în fața unor crize sau agresiuni externe.

Citește și: UE alocă 71,7 miliarde euro pentru coeziune și 56,9 miliarde pentru agricultură și mediu. Cum arată bugetul Uniunii pe 2026

Beneficiarii eligibili vor fi în special IMM-urile, serviciile publice de ocupare și actorii din economia socială.

Avantaje financiare pentru statele membre

Pentru aceste priorități, Bruxelles-ul a prevăzut pre-finanțări excepționale de 20% până la 30% din alocările aprobate, bani care ajung rapid în bugetele naționale. În plus, co-finanțarea europeană crește cu 10 puncte procentuale, ceea ce reduce povara bugetelor naționale.

De asemenea, regulile de transparență vor fi mai flexibile, în situațiile unde publicarea informațiilor despre proiecte ar putea pune în pericol securitatea națională sau ordinea publică.

Impact pentru piața muncii din România

Noua linie de finanțare deschide oportunități pentru România, care are deja proiecte de extindere a industriei de apărare și o nevoie acută de specialiști în securitate cibernetică. În plus, universitățile tehnice și centrele de formare ar putea primi fonduri europene pentru a dezvolta programe dedicate, cu scopul de a păstra tinerii în țară și de a răspunde cererii tot mai mari de forță de muncă calificată în acest sector.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close