UE acordă Ucrainei un nou ajutor de cinci miliarde de euro

Cei 27 de miniştri de finanţe ai UE au dat undă verde unui nou ajutor de cinci miliarde de euro pentru Ucraina în scopul de a o ajuta să facă faţă consecinţelor războiului, relatează AFP.

Această asistenţă sub formă de împrumut, propusă miercuri de Comisia Europeană, reprezintă a doua tranşă dintr-un pachet maxim de nouă miliarde pentru 2022 anunţat în mai de preşedinta executivului european, Ursula von der Leyen.

"Noul împrumut de 5 miliarde de euro va fi utilizat pentru funcţionarea cotidiană a statului (ucrainean) şi a infrastructurilor esenţiale ale ţării, precum şcolile şi spitalele", a declarat ministrul ceh de finanţe, Zbynek Stanjura, după o reuniune la Praga a omologilor săi din UE.

Cei 27 au aprobat pe 12 iulie un prim ajutor de un miliard de euro, în cadrul acestei "asistenţe macrofinanciare". Această sumă a fost cheltuită la începutul lui august.

Stanjura a promis vineri că face eforturi "pentru a obţine un acord rapid privind punerea la dispoziţie a celor trei miliarde de euro restante".

Statele membre sunt divizate asupra modalităţilor de finanţare ale acestei sume, ceea ce întârzie procesul. "Trebuie să ne punem de acord asupra repartiţiei între împrumuturi şi subvenţii", a recunoscut ministrul ceh, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE din luna iulie.

Cele nouă miliarde de euro promise de UE se înscriu într-un efort internaţional mai amplu, susţinut în special de SUA şi de celelalte ţări ale G7 şi care totalizează 39 de miliarde.

Însă această sumă ar urma să se dovedească insuficientă, întrucât ea a fost calculată plecând de la ipoteza că operaţiunea militară declanşată de Rusia în Ucraina va lua sfârşit în luna august, potrivit unui diplomat european.

Ea nu ţine cont nici de nevoile imense pentru reconstrucţia ţării. Banca Mondială a estimat vineri costul "actual" al acestei reconstrucţii la 349 de miliarde de euro, precizând că el ar urma "să crească şi mai mult în următoarele luni, pe măsură ce războiul se prelungeşte".

Asistenţa macrofinanciară este un ajutor pe care UE îl furnizează ţărilor vecine care se confruntă cu grave probeleme ale balanţei de plăţi, completând un ajutor al Fondului Monetar Internaţional.

Comisia Europeană cere statelor membre să reexamineze vizele pentru cetăţenii ruşi

Comisia Europeană a cerut statelor membre UE şi din spaţiul Schengen să "reexamineze în profunzime" vizele eliberate cetăţenilor ruşi pentru a se asigura că aceştia nu prezintă un risc pentru securitate, a declarat vineri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, relatează AFP.

Războiul împotriva Ucrainei este "o ameninţare şi la adresa securităţii noastre şi nu trebuie să fim naivi, scopul lui Putin este distrugerea Uniunii Europene", a declarat Ylva Johansson în cadrul unei conferinţe de presă la Nuijamaa, în Finlanda, la graniţa cu Rusia, alături de ministrul finlandez de Interne, Krista Mikkonen.

"Nu putem exclude că pot să vină persoane cu scopul de a provoca o revoltă socială, violenţe, ceva de genul acesta, sau să încerce să facă propagandă. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l examinam mai în profunzime", a mai spus comisarul european.

UE a adoptat vineri oficial suspendarea unui acord din 2007 care facilitează eliberarea de vize pentru cetăţenii ruşi, măsură ce va intra în vigoare luni, ca reacţie la războiul din Ucraina. Mai puţin de un milion de ruşi deţin în prezent o viză valabilă pentru zona Schengen, potrivit Comisiei Europene.

Executivul european urmează să publice vineri linii directoare pentru statele membre pentru a se asigura că acordă prioritate la eliberarea vizelor "disidenţilor, jurnaliştilor, solicitanţilor din motive umanitare sau familiale", de exemplu.

"Însă pentru cei care vin din motive neesenţiale, chiar aveţi nevoie de o examinare foarte, foarte aprofundată (...) şi trebuie să fim mai restrictivi", a mai spus Ylva Johansson. "Noi spunem că statele membre ar trebui să reexamineze vizele deja eliberate ruşilor", a mai spus ea.

Comisarul european a mai spus că "cetăţeni ruşi s-au aflat recent într-un stat membru cu unicul scop de a provoca refugiaţi ucraineni".

Întrebată despre planul Finlandei de a consolida gardurile pe anumite poţiuni ale frontierei sale de 1.300 km cu Rusia, Ylva Johansson a spus că "înţelege pe deplin că uneori un gard este foarte util, sau orice altă formă de barieră fizică".

"Revine statelor să decidă care este cea mai bună modalitate de apărare a frontierelor externe (...) în conformitate cu legislaţia lor", în special în materie de azil, a mai spus ea.