Un instrument Google care arată cât de vulnerabili suntem

Serviciul „Results About You” permite utilizatorilor să descopere ce informații despre ei sunt indexate în motorul de căutare. Date precum adresa de domiciliu, numărul de telefon, adresa de e-mail, data nașterii sau chiar numele rudelor pot apărea în rezultatele căutărilor, fiind colectate de pe site-uri de tip „people search” sau de la brokeri de date. Odată identificate, aceste linkuri pot fi raportate direct către Google pentru eliminarea din rezultatele afișate.

Problema majoră este însă că eliminarea se face doar din motorul de căutare, nu și din sursa originală. Informațiile continuă să circule în bazele de date ale companiilor care colectează și revând date personale, ceea ce înseamnă că vizibilitatea scade, dar expunerea reală rămâne.

Reguli mai stricte în Uniunea Europeană

În spațiul european, lucrurile sunt reglementate prin Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), care oferă cetățenilor dreptul de a solicita ștergerea datelor personale – așa-numitul „drept de a fi uitat”. Marile platforme online, inclusiv Google, sunt obligate să respecte aceste cereri în cel mult 30-45 de zile, atunci când informațiile respective nu sunt de interes public.

GDPR a impus și sancțiuni severe pentru nerespectarea protecției datelor, cu amenzi de până la 4% din cifra de afaceri globală a companiei. În plus, în state precum Franța, Germania sau Irlanda au fost deja aplicate amenzi de sute de milioane de euro împotriva unor giganți tehnologici care nu au respectat legislația europeană.

Citește și: Granturi de până la 80%! Statul dublează sprijinul pentru firmele digitale

O problemă care revine constant

Chiar și în condițiile în care legislația europeană este mai protectivă, realitatea arată că datele personale reapar frecvent online. Motivul este simplu: brokerii de date cumpără periodic noi baze, actualizează informații și le publică din nou. Asta înseamnă că procesul de ștergere trebuie repetat constant, iar cetățenii trebuie să fie vigilenți.

Mai mult, activități banale precum cumpărarea unei locuințe, înregistrarea la vot sau aplicarea pentru un credit duc la crearea de noi înregistrări publice, care devin la rândul lor materie primă pentru piața globală a datelor.

România, prinsă între digitalizare și vulnerabilități

Pentru România, fenomenul are o dublă dimensiune. Pe de o parte, țara se află în proces accelerat de digitalizare a serviciilor publice, ceea ce înseamnă o tot mai mare dependență de protejarea bazelor de date. Pe de altă parte, nivelul scăzut de conștientizare în rândul cetățenilor face ca mulți să nu știe cum să-și protejeze informațiile sau nici măcar să nu fie conștienți că acestea circulă liber online.

Specialiștii în securitate atrag atenția că expunerea excesivă a datelor poate duce la fraude, furt de identitate și hărțuire, iar cazurile sunt în creștere inclusiv în România. În lipsa unor campanii de educare digitală și a unor mecanisme clare de sprijin pentru cetățeni, instrumentele precum cel lansat de Google rămân doar o soluție parțială.

Concluzie: între reglementare și responsabilitatea personală

Europa a construit, prin GDPR, un cadru legal solid care oferă cetățenilor putere în fața giganților tehnologici și a brokerilor de date. Cu toate acestea, realitatea arată că niciun sistem nu poate garanta dispariția definitivă a informațiilor personale de pe internet.

Instrumentul Google poate fi un ajutor, dar nu înlocuiește vigilența individuală și necesitatea unor acțiuni repetate. În era digitală, protecția vieții private nu mai este o acțiune unică, ci o sarcină continuă, împărțită între companii, guverne și fiecare utilizator în parte.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.