Este unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, comparabil cu Ungaria, Slovacia și Cehia. Spre deosebire de lunile trecute, românii resimt acum direct aceste scumpiri, după ce de la 1 august schema de plafonare a prețurilor la energie a fost eliminată.

România, printre cele mai scumpe piețe de energie din Europa

Prețul mediu de 100,49 euro/MWh plasează România în grupul statelor central-europene cu tarife ridicate, la același nivel cu Ungaria (101,47 euro/MWh), Slovacia (101,25 euro/MWh) și Cehia (101,92 euro/MWh).

La polul opus, Franța (33,46 euro/MWh), Spania (40,84 euro/MWh) și Portugalia (36,78 euro/MWh) rămân piețe cu energie mult mai ieftină, în timp ce Suedia a consemnat chiar scăderi, cu un preț de numai 12,33 euro/MWh într-una dintre zone.

Țările baltice și Italia continuă să fie cele mai scumpe: Estonia – 119,54 euro/MWh, Italia – 114,74 euro/MWh, Lituania și Letonia – 116,02 euro/MWh.

De ce cresc prețurile

Scumpirea abruptă din România este explicată de mai mulți factori:

• consum ridicat pe fondul temperaturilor extreme de sfârșit de vară;

• producție mai redusă din hidro și eolian, ceea ce obligă piața să apeleze la surse mai scumpe;

• limitări temporare ale importurilor de energie din regiune;

• volatilitatea cotațiilor internaționale la gaze, care rămân reper pentru producătorii convenționali.

Cum sunt afectați românii după eliminarea plafonării

De la 1 august, când plafonarea prețurilor a fost eliminată, consumatorii casnici plătesc direct prețurile stabilite pe piața angro. Asta înseamnă că fiecare creștere de pe PZU se traduce rapid în facturi mai mari.

Citește și: PPC Ore Smart: Factura la energie poate scădea cu 100 până la 300 lei lunar

O gospodărie cu consum mediu de 200 kWh/lună plătea anterior aproximativ 160 lei, datorită plafonării. La noile prețuri, factura poate trece de 250 lei, adică o creștere de peste 50%.

Familiile mari sau gospodăriile cu consum ridicat, care depășesc 300–400 kWh/lună, pot vedea facturi cu sute de lei mai mari decât în perioada plafonării.

Companiile mici și mijlocii, fără niciun fel de protecție, transferă costurile suplimentare în prețurile produselor și serviciilor.

Astfel, impactul nu se limitează la facturile de energie, ci se reflectă și în scumpirea alimentelor, a transportului și a altor bunuri de bază.

Ce înseamnă pentru economie

Prețurile ridicate la energie reduc competitivitatea industriei românești, în special pentru sectoarele mari consumatoare – metalurgie, chimie, ciment. Lipsa plafonării îi face pe consumatorii casnici să fie mai expuși ca oricând la volatilitatea pieței, iar pe Guvern îl obligă să găsească alternative pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile.

România, aflată deja sub presiunea deficitului bugetar, trebuie să echilibreze protecția populației cu angajamentele europene privind consolidarea fiscală. Dacă prețurile de peste 100 €/MWh persistă, impactul se va simți puternic în inflație și în costul vieții.

Ziua de 1 septembrie marchează un nou prag psihologic pentru piața de energie din România: revenirea la tarife de peste 100 €/MWh, fără mecanisme de plafonare, expune direct gospodăriile și economia la șocurile pieței. În timp ce alte state beneficiază de producție nucleară sau regenerabilă ieftină, România continuă să fie vulnerabilă, iar consumatorii resimt din plin volatilitatea regională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.