În ceea ce privește reforma sistemului de pensii, Gallina Vincelette a declarat că ”Banca Mondială oferă asistenţă tehnică pentru reforma pensiilor speciale, evaluând impactul opţiunilor de reformă. Aceste analize de specialitate sunt folosite pentru a informa deciziile Guvernului României cu privire la reforma pensiilor speciale. Printre aceste recomandări se numără impozitarea diferenţiată a pensiilor speciale mari, pe care Guvernul a luat-o în considerare, precum şi alte măsuri, cum ar fi propunerea de a înfiinţa un fond de asigurări sociale pentru militari.

Revizuirea formulelor de calcul

Per ansamblu, modificările propuse au ca scop reducerea inechităţilor dintre pensiile speciale şi cele generale, prin revizuirea formulelor de calcul şi prin faptul că anumite categorii de beneficiari devin neeligible, precum şi prin modificarea condiţiilor de eligibilitate pentru alte categorii.

Un alt aspect al reformei este că vor fi reduse şi cheltuielile cu pensiile speciale. Acest lucru oferă spaţiu fiscal suplimentar pentru reforma pensiilor generale, care vizează reducerea inechităţilor din sistemul general de pensii, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea fiscală şi socială a acestuia”, a spus oficialul BM.

Cadru de urgență

Referindu-se la refugiații din Ucraina, ea a precizat că ”finanţarea acordată de Banca Mondială a contribuit la implementarea unor măsuri care să permită accesul persoanelor FDP din Ucraina la serviciile publice şi la piaţa muncii. Până în prezent, Banca a efectuat o evaluare rapidă a nevoilor educaţionale ale persoanelor strămutate forţat din Ucraina şi a elaborat un cadru de urgenţă în domeniul educaţiei pentru a aborda provocările cu care se confruntă copiii strămutaţi forţat în ceea ce priveşte accesul la o educaţie de calitate.

Banca Mondială a identificat 71 de şcoli din 8 oraşe care ar putea găzdui 25.000 de elevi noi şi unde cadrul ar putea fi pilotat de către Ministerul Educaţiei”, a precizat Gallina Vincelette.

Suntem îngrijorați

Rugată să aprecieze modul în care România protejează persoanele cu dizabilităţi, oficialul BM a menționat că în România ”există aproximativ 16.900 de persoane cu dizabilităţi care trăiesc în instituţii publice. Expertiza internaţională sugerează că îngrijirea instituţională conduce la rezultate mai slabe în ceea ce priveşte calitatea vieţii, spre deosebire de o viaţă trăită în comunitate. Prin PNRR, România s-a angajat să reducă numărul persoanelor care trăiesc în instituţii la 11.500 de persoane până în 2026. Sperăm să vedem aceste ţinte atinse şi o scădere continuă şi după anul 2026.

Suntem îngrijoraţi să auzim despre evenimente precum cele recente referitoare la tratamentul inuman din centrele pentru persoane cu dizabilităţi şi condamnăm cu fermitate orice formă de abuz. Dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi necesită progrese urgente. Reformele trebuie să se axeze pe drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi pe accelerarea procesului de dezinstituţionalizare concomitent cu întărirea reţelei de servicii sociale în comunitate. Banca Mondială a contribuit la nivel tehnic la elaborarea a două strategii naţionale din România, inclusiv pentru a sprijini procesul de dezinstituţionalizare şi ajută Guvernul, în calitate de partener tehnic, în procesul de modernizare a sistemului de evaluare a dizabilităţii din România - element esenţial pentru un acces egal la servicii de calitate pentru persoanele cu dizabilităţi”, a subliniat Gallina Vincelette. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.