Aceste măsuri reprezintă primii pași pentru implementarea  Strategiei și a planului de acțiune aprobate de Guvern pe data de  24 noiembrie 2025 pentru reformarea companiilor de stat.

Pe de o parte, Memorandumul definește pentru prima dată, cu claritate, rolurile instituțiilor implicate în procesul de reformă și mecanismul de coordonare și monitorizare a reformării companiilor de stat, în conformitate cu o viziune strategică integrată, care stabilește modul în care statul român își consolidează poziția în domeniile economice în care este strategic să fie prezent. De asemenea, Memorandul întărește rolul AMEPIP în evaluarea tehnică a întreprinderilor publice și instituie un mecanism interministerial prin care procesul de reformă este coordonat, monitorizat și accelerat.

“Obiectivul este un proces eficient, profesionist și transparent, care să ducă la decizii corecte privind listarea, reorganizarea sau restructurarea companiilor de stat  în beneficiul economiei și al cetățenilor și în acord cu angajamentele României din PNRR. Restructurarea este un proces complicat. Este nevoie sa rezolvam problemele care sunt sursa datoriilor, a condițiilor proaste de muncă pentru angajați și a serviciilor slabe pentru cetățeni.

Ministerele care au în subordine companiile au făcut pași importanți în unele dintre cele mai grele procese de restructurare. Este însă nevoie de comunicare între mai mulți actori ai statului pentru a lua decizii care, de multe ori, nu țin de o singură instituție. Avem un orizont de timp foarte strâns - august 2026 – care ne obligă să avem un ritm accelerat. Este însă vital să construim un mecanism care va permite ca, după aceste câteva luni, procesul să continue până rezolvăm situația tuturor celor 1500 de companii. O să fim transparenți: vrem să răspundem la orice îngrijorări și nelămuriri apar”, a declarat Oana Gheorghiu, vicepremier.

Rolul de coordonare interinstituțională al CNR9

În acest scop, Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, va avea rolul de coordonare și monitorizare ale proceselor de analiză, evaluare și implementare a reformei întreprinderilor publice, în condițiile în care ministerele de linie și AMEPIP își păstrează propriile responsabilități în proces.

Comitetul va propune autorităților publice o metodologie unitară de analiză a performanțelor întreprinderilor publice, care trebuie aplicată de toate ministerele și întreprinderile publice, incluzând setul standard de indicatori financiari, non-financiari, operaționali și strategici; va monitoriza transmiterea datelor relevante de la întreprinderile publice către AMEPIP și către Comitet; va valida și consolida analizele privind listarea și restructurarea companiilor centrale de stat la nivelul ministerelor; se va ocupa de integrarea finală a rezultatelor într-un raport care se prezintă Guvernului. De asemenea, Comitetul va centraliza și analiza datele, pe baza informațiilor transmise de ministere și întreprinderile publice, și va formula diagnosticul preliminar și final al companiilor incluse în lista celor care vor fi cotate sau vor fi restructurate.

Comitetul va identifica măsurile necesare pentru fiecare întreprindere analizată, respectiv: listarea, menținerea în activitate cu implementarea de reforme operaționale, reorganizarea, potrivit Codului civil, prin fuziune, divizare sau transformare, și va înainta Guvernului propuneri, pe baza concluziilor analizelor și în corelare cu recomandările AMEPIP.

Tot această structură va monitoriza implementarea măsurilor aprobate de Guvern și puse în practică de autoritățile publice tutelare și va raporta periodic Guvernului stadiul reformei, semnalând din timp întârzierile sau riscurile sistemice. Acest lucru va permite evitarea apariției unor noi întârzieri în procesul de reformare a companiilor de stat.

Comitetul asigură dialogul tehnic permanent cu AMEPIP pentru: corelarea metodologiilor, avizarea propunerilor de reorganizare, verificarea conformității cu prevederile OUG 109/2011, armonizarea procesului de guvernanță corporativă la nivelul statului și coordonează analizele care necesită evaluare intersectorială (energie, transport, industrie etc.).

CNR9 funcționează ca un mecanism de coordonare interministerială: consolidează informațiile, monitorizează parcursul Reformei 9, previne blocajele instituționale și intervine pentru a le soluționa atunci când apar. Rolul Comitetului este de a sprijini AMEPIP și de a asigura că analiza tehnică este integrată corect în procesul decizional al Guvernului și că procesele sunt duse până la capăt.

Primele 17 companii care sunt analizate în procesul de reformă

Pe de altă parte, prin același Memorandum, Guvernul a aprobat lista celor 17 companii propuse de ministerele de resort care intră în prima etapă a procesului de reformă, conform strategiei coordonate de vicepremierul Oana Gheorghiu.

Ministerele au făcut selecția celor 17 companii în funcție de prioritățile și strategiile sectoriale, dar analiza lor va fi făcută în cadrul unei viziuni strategice integrate asupra economiei și a intereselor României, pe care o va coordona CNR9, precum și pe baza unor criterii obiective, stabilite prin lege.

Pașii procesului de evaluare vor fi următorii, conform Memorandumului adoptat de Guvern:

1.⁠ ⁠colectarea datelor la zi de către ministere și completarea lor cu date de la Ministerul Finanțelor culese din SAF-T

2.⁠ ⁠evaluarea realizată de AMEPIP a performanței companiilor pe baza indicatorilor financiari, operaționali și de bună guvernanță conform OUG 109/2011 cu completările și modificările ulterioare

3.⁠ ⁠consolidarea și corelarea recomandărilor la nivelul Comitetului Național pentru Reforma 9 (CNR9).

Lista celor 17 companii:

Nume companie/Autoritatea publică tutelară

1. Societatea Electrocentrale Grup SA - Ministerul Energiei

2. Societatea Electrocentrale București SA - Ministerul Energiei

3.Societatea OIL Terminal SA - Ministerul Energiei

4. Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR - SA) - Ministerul Energiei

5. Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă" CFR Marfă S.A" - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

6. ROFERSPED S.A-filială a CFR Marfă - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

7.  C.F.R- I.R.L.U. S.A filială a CFR Marfă - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

8. Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F -S.A - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

9. Societatea Feroviară de Turism S.F.T-C.F.R- S.A - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

10. Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R- pre-insolvență - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

11. Compania Națională de Căi Ferate C.F.R SA - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

12.  Societatea Telecomunicații CFR S.A - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

13.  Tipografica Filaret S.A-filiala a CNCFR S.A - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

14. Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători S.A" - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

15. Societatea de Reparații Locomotive C.F.R-S.C.R.L Brașov -filială a CFR Călători - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

16. Societatea de Transport cu Metroul București "Metrorex "S.A - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

17. Compania "TAROM" - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Societatea PETROTRANS SA este în faliment și a fost propusă de Ministerul Energiei spre analiza Comitetului pentru clarificarea situației patrimoniale.

Modul de selectare a companiilor

Ministerele au avansat această listă conform criteriilor stabilite în Strategia privind Reforma companiilor de stat, care stabilește ca întreprinderile să fie clasificate nu exclusiv pe bază de cifre, ci incluzând rolul strategic pe care acestea îl au în economie și pentru funcționarea statului, ținând cont de criterii comune și de criterii specifice fiecărui sector de activitate.

Pentru perfectarea acestui tip de analiză, la nivelul CNR9  este în curs de realizare Harta Sectorială 2035, care definește rolul statului pe sectoare (actor dominant / important / selectiv / ultim resort), inclusiv pilonul Defence Industrial Base.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.