România a trecut în ultimele zile printr-unul dintre cele mai delicate momente pentru siguranța sistemului energetic național din ultimii ani, după ce alimentarea cu apă de la barajul Paltinul a fost sistată, iar Termocentrala de la Brazi – responsabilă pentru aproximativ 10% din producția națională – nu a mai putut funcționa la capacitate normală. Fără răcirea necesară, unitatea a redus producția, iar perturbarea fluxului de energie a împins sistemul aproape de limita unei pene majore. Situația de la Paltinul a afectat și peste 100.000 de oameni din Prahova și Brașov, lăsați zile întregi fără apă la robinet.

Astăzi, însă, vântul puternic a schimbat radical tabloul energetic, iar România a evitat un nou episod critic. Eolianul asigură aproape o treime din producția totală și compensează căderile rezultate din criza hidrologică și capacitățile termice sub nivelul obișnuit.

Citește și: Dumitru Chisăliță explică dezastrul de la Paltinu: greșeli umane și lipsă de planificare

Producția națională: vântul urcă pe primul loc

La ora 12:33, producția de energie a României ajunsese la 8.685 MW, potrivit datelor transmise în graficele atașate. Structura este dominată de regenerabile:

28,12% eolian – 2.441 MW, cel mai mare aport dintre toate sursele

27,86% hidro – 2.419 MW, nivel ridicat în ciuda problemelor regionale de alimentare cu apă

15,40% nuclear – 1.337 MW

14,97% hidrocarburi – 1.300 MW

8,83% cărbune – 767 MW

3,95% fotovoltaic – 343 MW

0,81% biomasă – 70 MW

0,06% instalații de stocare – 5 MW

Centrala de la Brazi rămâne sub nivelul obișnuit, iar efectele se resimt în partea sudică a rețelei naționale, unde consumul este ridicat, iar liniile de transport sunt deja solicitate. Harta de sistem pentru 2025 arată și dependența critică de interconexiunile din zona F (vest) și C–G (centru), care preiau adesea fluxuri dezechilibrate atunci când o zonă mare, precum sudul, pierde capacitate de producție.

Probleme la barajul Paltinul: efectele continuă să se propage în sistem

Criza hidrologică de la barajul Paltinul – care a dus inclusiv la întreruperea apei pentru 100.000 de oameni – are și implicații energetice. Debitul redus a perturbat alimentarea cu apă industrială pentru centrala de la Brazi, afectând sistemele de răcire și reducând producția. Deși alimentarea a fost reluată parțial, specialiștii avertizează că riscul unor noi limitări persistă, iar revenirea la normal poate dura.

Pentru sistemul energetic, acest episod expune una dintre vulnerabilitățile majore ale României: dependența de câteva noduri critice, atât pe partea hidro, cât și pe partea termică. În Dobrogea, zona A rămâne puternic încărcată de fluxurile dinspre centralele eoliene și nucleare, iar în lipsa aportului din Muntenia, riscul de supraîncărcare a liniilor devine real.

Prețul energiei pe piața pentru ziua următoare: România, în zona mediană a Europei

Pe fondul producției mari din eolian în toată Europa, prețurile pe piețele spot au scăzut semnificativ. Conform datelor consultate de DCBusiness, pe piata pentru ziua urmatoare, România se situează astăzi la 101,30 euro/MWh, în scădere cu 19%.

Țări precum Franța (25,39 euro/MWh), Suedia (17,51 euro/MWh) sau Finlanda (27,02 euro/MWh) coboară dramatic ca urmare a supraproducției eoliene și hidro. România rămâne însă în grupul statelor cu prețuri peste 100 euro/MWh, alături de Bulgaria, Grecia, Slovenia sau Ungaria – semn că sistemul intern este mai tensionat decât în statele vestice, cu dependență mai mare de producția convențională.

Un sistem încă fragil, salvat azi de condițiile meteo

Efortul rețelei de transport rămâne enorm. Harta Transelectrica pentru 2025 arată o capacitate totală de interconectare de 4.530 MW, însă fluxurile reale sunt limitate în funcție de congestii interne. Astăzi, exporturile sunt modeste, iar sistemul funcționează cu atenție maximă la stabilitate, tocmai pentru că o disfuncție majoră – cum a fost oprirea apei la Paltinul – poate genera efecte în cascadă.

Vântul salvează temporar situația, dar specialiștii avertizează că România are nevoie urgentă de investiții în capacități noi de producție stabilă, în modernizarea liniilor de transport și în întărirea zonelor vulnerabile. Fără acestea, episoadele din ultimele zile riscă să devină tot mai frecvente pe măsură ce consumul crește, iar schimbările climatice reduc predictibilitatea surselor hidro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.