Producţia industrială în aprilie în România a fost de -4,4 %

industrie_02309900
Un muncitor sudează
Producţia industrială a crescut cu 0,2% în zona euro şi cu 0,1% în Uniunea Europeană în aprilie, comparativ cu perioada similară din 2022, dar Estonia, Ţările de Jos, Bulgaria, Slovenia, Italia, Lituania, Letonia, Portugalia, Luxemburg, Ungaria şi România au înregistrat cea mai semnificativă scădere, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în aprilie, faţă de perioada similară din 2022, au fost în Irlanda (22,5%), Malta (14,3%) şi Danemarca (12,2%), iar cel mai semnificativ declin în Estonia (- 15,1%), Ţările de Jos (- 12,8%), Bulgaria (- 12,5%), Slovenia (- 8,8%), Italia (- 7,2%), Lituania (- 7,1%), Letonia (- 7%), Portugalia (- 6,7%), Luxemburg (- 5,9%), Ungaria (- 5,8%) şi România (- 4,4%).

În cazul UE, producţia de bunuri de capital a crescut cu 8,8%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 1,8%, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 6,1%, cea de bunuri intermediare cu 6,6% şi cea de energie cu 8,3%.

În aprilie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 1% în zona euro şi cu 0,7% în Uniunea Europeană, după ce în martie s-a înregistrat un declin de 3,8% în zona euro şi de 3,2% în Uniunea Europeană.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în aprilie, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (21,5%), Lituania (2,8%) şi Suedia (1,4%), iar cele mai semnificative scăderi în Slovenia (minus 7,9%), Portugalia (minus 5,5%) şi Ţările de Jos (minus 3,5%).

România a înregistrat în aprilie o scădere lunară de 0,8% a producţiei industriale, după un avans de 0,1% luna precedentă.

În cazul UE, producţia de bunuri de capital a crescut cu 12,1% şi cea de energie cu 0,3%, în timp ce producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 1%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată şi cea de bunuri intermediare au scăzut fiecare cu 2,2%.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close