Potrivit raportului transmis Bursei de Valori București, 250,4 milioane de voturi – adică peste 90% din total – au fost abțineri, în timp ce doar 13,8 milioane de voturi au fost „pentru” și 13,2 milioane „împotrivă”. Practic, acționarii nu au dorit să se pronunțe, iar lipsa cvorumului decizional a blocat avansarea proiectului. Situația s-a repetat și la alte două puncte conexe: mandatarea conducerii executive a SNN să semneze acordul și mandatarea reprezentantului SNN în AGEA Ropower Nuclear SA pentru formalitățile legate de structura acționariatului.

Contrast puternic: Cernavodă merge mai departe, Doicești rămâne pe loc

Decizia vine într-un moment în care alte proiecte strategice nucleare au primit undă verde fără probleme. Acționarii Nuclearelectrica au aprobat contractarea unei finanțări de 540 milioane de euro de la un sindicat bancar condus de J.P. Morgan pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă, care va intra într-un proces complex de modernizare și va fi oprit timp de doi ani. Investiția este esențială pentru ca unitatea, pusă în funcțiune în 1996, să mai poată produce energie încă trei decenii după repornire.

În paralel, s-a aprobat și acordarea de către SNN a unei garanții pentru un împrumut de 80 de milioane de euro luat de Energonuclear SA, compania de proiect a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, precum și semnarea contractului de servicii cu Framatome GmbH pentru dezvoltarea proiectului IRIS – producerea de radioizotopi medicali la CNE Cernavodă.

România, prinsă între criza internă și presiunile externe

Blocajul proiectului SMR de la Doicești ridică semne de întrebare cu privire la viitorul capacităților nucleare în România. Țara se confruntă deja cu o criză de producție de energie electrică în bandă, pe fondul reducerii drastice a producției pe cărbune și gaz din ultimul deceniu. Aproximativ 22% din consumul național este acoperit astăzi din importuri, ceea ce lasă sistemul vulnerabil în fața fluctuațiilor de preț de pe piețele externe.

Citește și: România importă energie, dar Bruxelles-ul ne obligă să exportăm mai mult!

În același timp, Bruxelles-ul cere României să crească exporturile de energie electrică în conformitate cu regulile pieței unice europene. Această solicitare vine într-un moment paradoxal: în timp ce România importă masiv pentru a-și acoperi consumul intern, Uniunea Europeană presează pentru o mai mare integrare și transferuri transfrontaliere de energie.

Eliminarea plafonării, un factor suplimentar de presiune

Din 1 august 2025, plafonarea prețurilor la energie a fost eliminată, ceea ce înseamnă că facturile consumatorilor sunt acum direct influențate de prețurile din piață. În lipsa unor capacități interne suficiente de producție în bandă, riscul de scumpiri suplimentare devine tot mai mare, iar presiunea asupra consumatorilor casnici și industriali se accentuează.

În acest context, decizia acționarilor de a nu avansa proiectul SMR de la Doicești pare și mai greu de înțeles. Reactoarele modulare mici ar fi adus nu doar diversificarea mixului energetic, ci și o tehnologie nouă, flexibilă, cu potențial de a asigura energie stabilă pe termen lung.

Oportunitate ratată sau prudență justificată?

Rămâne de văzut dacă abținerile masive de la vot au fost rezultatul unei lipse de consens între acționari, al incertitudinilor legate de finanțare sau al altor factori strategici. Cert este că România are nevoie urgentă de noi capacități energetice, iar întârzierea proiectelor majore riscă să mențină dependența de importuri și volatilitatea prețurilor.

Deocamdată, Cernavodă rămâne în centrul atenției, cu investiții majore în retehnologizarea Unității 1 și pregătirea Unităților 3 și 4. Însă fără avansarea proiectului SMR de la Doicești, România ratează o șansă de a intra mai rapid în noua eră a energiei nucleare modulare, care promite să fie mai sigură, mai flexibilă și mai adaptată nevoilor economiei moderne.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.