Lovitură pentru magistraţi. Premierul Ilie Bolojan, anunţul zilei privind pensiile acestora

Reforma pensiilor speciale este una dintre temele anunţate de către premierul Ilie Bolojan iar astăzi, de la ora 12.00, acesta a susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a venit cu detalii despre ce va însemna reformarea sistemului pensiilor speciale din ţara noastră, mai exact despre pensiile magistraţilor. 

Ilie Bolojan a anunţat propunerea de creştere a vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani, care este vârsta standard de pensionare în România, şi creşterea vechimii de la care se poate ieşi la pensie de la 25 la 35 de ani.

De asemenea, se va modifica şi modul în care se va calcula pensia magistraţilor, pentru eliminarea situaţiilor în care pensia era mai mare decât salariul avut. Valoarea va fi maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este acum, a anunţat premierul.

"Ce propunem pentru primele două probleme, care înseamnă acumulări negative din acești ani: în primul rând, legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie, la vârsta de pensionare standard de 65 de ani.

De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite, deci, pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona, la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat, care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România, să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an, pentru care optează să iasă mai repede la pensie, să pierdă două procente din pensie, în așa fel încât, pe logica de contributivitate de-a lungul întregii cariere, să existe, deci, această formulă. Și aceste prevederi, deci, sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații.

Azi avem, din păcate, o mică parte care au preferat să rămână să lucreze și le mulțumesc pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare. În activitate, deci vom avea practic întregul corp al magistraților în activitate, la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție din România, prin sentințe unitare, prin mai multă celeritate și, în general, prin îmbunătățirea cadrului în care funcționăm. Un al doilea element este cuantumul pensiei.

Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările Uniunii Europene și, în afară de specificul fiecarei țări, de ușoare diferențe care sunt, pot să spun că vârsta de pensionare, deci, este cea de 65 de ani în aproape toate țările Uniunii Europene, cu posibilitatea de muncă până la 68-70 de ani, deci suntem cu vârsta de pensionare în linia europeană. De asemenea, în ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate, patru ani, cinci ani și așa mai departe, și din această medie de salarii există calculat în diferite țări, pe diferite sisteme, procente.

În unele țări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferențiere între sistemul din magistratură și ceilalți, să spunem, funcționari. În cele mai multe țări există o formulă care însă ne duce în situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60-70% din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate, subliniez nete. În această situație, având analiza care este... sunt documente publice și dumneavoastră le puteți accesa sistemele de salarizare din fiecare țară europeană, am făcut o propunere care ține cont atât de acest principiu de bază, dar și de formulele aflate în legislația românească și cele care țin de decizii ale Curții Constituționale.

În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez, deci nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute.

Deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net. Aceasta este un aspect important care, practic, aduce și acest nivel de pensii într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește procentul din salariile nete, dar și în ceea ce privește vârsta standard de pensionare. Aceste propuneri mai au și alte elemente, dar sunt aspecte de tehnicalități care nu cred că țin de un anumit interes al opiniei publice. Vom comunica în această după-amiază textele de lege, cu toate detaliile, în așa fel încât să poată fi analizate. Vom purta discuții în zilele următoare cu toți cei interesați, în așa fel încât să explicăm, să discutăm, să vedem dacă sunt observații, dacă sunt propuneri de îmbunătățire, în așa fel încât săptămâna viitoare să putem avea acest pachet definitivat", a explicat prim-ministrul.