Josep Borrell: Rusia pune lumea în pericolul foametei. Riscăm o catastrofă alimentară mondială

DCBusiness Team / 18 iun, 15:17
Foto: Suzy Hazelwood - Pexels
Foto: Suzy Hazelwood - Pexels

Rusia pune lumea în pericolul foametei, acuză şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.

Rusia pune lumea în pericolul foametei, prin blocarea exporturilor de cereale din Ucraina şi prin restricţiile asupra propriilor exporturi, a acuzat sâmbătă şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, informează AFP.

Ameninţările la adresa securităţii alimentare şi "bătălia naraţiunilor" cu Rusia cu privire la realitatea sancţiunilor impuse Moscovei se vor afla în centrul discuţiilor dintre miniştrii afacerilor externe ai ţărilor din UE, luni, la Luxemburg.

"Suntem gata să conlucrăm cu ONU pentru a preveni orice impact indezirabil al sancţiunilor noastre asupra securităţii alimentare mondiale", a dat asigurări Josep Borrell, într-un articol postat pe blogul său oficial.

Şeful diplomaţiei europene a denunţat "alegerea politică conştientă a Rusiei de a 'militariza' exporturile de cereale şi de a le utiliza ca pe un instrument de şantaj împotriva oricui se opune agresiunii sale" asupra Ucrainei.

"Rusia a transformat Marea Neagră într-o zonă de război, blocând expedierile de cereale şi de îngrăşăminte din Ucraina (...) şi aplică de asemenea cote şi taxe asupra propriilor sale exporturi de cereale", a subliniat Borrell.

Sancţiunile impuse de UE "nu îi interzic Rusiei să exporte produse agricole şi seminţe, nici să le cumpere, cu condiţia ca persoanele sau entităţile sancţionate să nu fie implicate" în aceste operaţiuni, a precizat şeful diplomaţiei europene.

"Suntem pe deplin conştienţi că există o 'bătălie a naraţiunilor' în jurul acestei probleme" a sancţiunilor, recunoaşte Borrell.

"Este imperativ de a permite reluarea exporturilor ucrainene cu navele maritime. Lucrăm în strânsă colaborare cu ONU şi sperăm că o soluţie va putea fi găsită în următoarele zile. A nu face aceasta riscă să provoace o catastrofă alimentară mondială", a atenţionat Josep Borrell.

 

Citeşte şi: "Furtuni economice" pe planetă. De ce se tem europenii şi americanii

 

Americanii se tem de o recesiune, europenii de o nouă criză euro. Rusia împrăştie ură faţă de Occident şi îşi împinge duşmanii într-o criză energetică. 

Partidul comunist chinez cultivă frica de pandemie şi îşi întăreşte autoritatea, strivind revenirea economiei mondiale. Unii spun că pregăteşte invadarea Taiwanului. Crize apar peste tot, iar teama creşte.

Războiul, concurenţa pentru supremaţie economică şi geopolitică, pandemia şi rănile nevindecate produse de criza financiară mondială au creat furtuni economice pe fiecare continent locuit. Dacă aces­tea se unesc, vor crea ma­ma furtunilor. Dar s-ar putea ca marea furtu­nă să nu vină prea curând. Între timp, lumea începe să fie bântuită de frică. Frica şi ura nasc mon­ştri. În primul rând, în SUA, cea mai mare econo­mie din lume, inflaţia este atât de puternică, încât banca centrală americană, cea mai puternică din lume, pare să fie pregătită să sacrifice economia pentru a frâna creşterile de preţuri. Inflaţia este ceva nou acolo.

Arma folosită sunt majorările de dobândă, iar ul­tima este considerată ca fiind supradimen­sionată - trei sferturi de punct procentual, enorm pentru o economie de mărimea Americii. Teama cea mare este de recesiune. Gândul liniştitor că Fed va acţiona treptat, în paşi mici, pentru a aduce economia într-o aterizare lină, s-a dovedit o fantezie.

Plasele de siguranţă socială sunt subţiri în SUA. Mult mai subţiri decât în Uniunea Europeană. Recesiunea provocată de criza financiară la nivel mondial iz­bucnită din SUA a însemnat locuri de muncă distruse, şomaj, inegalitate şi tur­bulenţe sociale. Gustul amar lăsat de acea criză l-a adus la Casa Albă pe Donald Trump, ad­mirator al preşeditelui rus Vladimir Putin şi perturbator al ordinii mondiale occidentale. Trump i-a îndepărtat pe aliaţii Americii. Ironia face ca lupta hotărâtă a Fed şi a ad­ministraţiei preşedintelui Joe Biden să aducă recesiunea în SUA şi să-l coste pe acesta al doilea mandat. Trump stă la pândă şi încinge spiritele. Nici chiar Fed nu mai asigură că nu vine recesiunea.

 

În Europa, Banca Centrală Europeană abia acum s-a angajat în lupta cu inflaţia

 

Această luptă înseamnă renunţarea la un mecanism prin care proteja economiile vulnerabile din zona euro şi ţinea jos costurile de finanţare ale unor state ca Italia, Grecia, Spania şi Potugalia. La primul semnal de război contra inflaţiei, costurile de finanţare ale Italiei au sărit în sus, provocând teama că vine o nouă criză a datoriilor. Când teama a încolţit, BCE a acţionat prompt, anunţând un nou mecanism de protecţie.

Dar până la următoarea criză euro, Europa trece printr-o criză a energiei care se transformă rapid într-o criză a costului vieţii. Totul se scumpeşte în zona euro şi în UE. Pentru naţiuni precum Estonia, acest preţ este acceptabil dacă el înseamnă protecţie faţă de agresiunile Rusiei. Acolo, în Estonia, o ţară cu nici 1,5 milioane de locuitori, teama că ţara va fi călcată de tancurile ruseşti este mult mai mare. Pentru Germania şi Franţa, războiul pornit de Rusia în Ucraina este departe. Fricile din Europa de Est sunt de neînţeles. Berlinul a considerat timp de decenii că Moscova este un partener de în­credere. La fel şi Parisul, care are o imagine mai romantică despre Rusia şi comunism. Războiul a schimbat lucrurile şi pentru cele mai mari puteri economice europene.

Totuşi, acolo teama de război este mai slabă decât nostalgia afacerilor cu ruşii pierdute. Spre exemplu, Wintershall, o companie uriaşă de gaze naturale din Germania, subsidiară a gigantului BASF, a transportat de-a lungul şi de-a latul ţării prin conducte gaze naturale ruse de 14 miliarde de euro, potrivit informaţiilor NGO Global Witness, citate de EUobserver. Această afacere – un parteneriat cu Gazprom – i-a adus profituri de 400 de milioane euro, cu toate că businessul german a promis că nu va mai face bani pentru Rusia. Gazprom este in­strumentul prin care Moscova îşi transformă gazele naturale în bani pentru maşinăria de război cu care încearcă să cucerească Ucraina. Zilele trecute, Gazprom a anunţat reducerea exporturilor de gaze către Germania prin gazoductul emblematic (pentru prietenia ruso-germană şi pentru fragmentarea UE) Nord Stream.

 

Ce se întâmplă în Europa de Est

 

În Europa de Est, nimeni nu se mai îndoieşte că guvernul Ungariei acţionează în interesul Rusiei şi al partidului de guvernământ. Şubrezirea UE sau izolarea ţării foloseşte partidului Fidesz pentru a-şi întări controlul în economie şi societate. Afacerile mari, cu statul, sunt servite clienţilor fideli partidului. Gazele şi banii Rusiei fac viaţa mai confortabilă pentru Fidesz. Bulgaria are o atitudine ambivalentă în relaţia cu Rusia. Ce se întâmplă acum pe scena politică explică şi de ce. Noul premier, Kirill Petkov, un politician pro-UE, a adoptat o poziţie dură faţă de Moscova. El şi-a demis ministrul de externe, pe Stefan Ianev, după ce acesta a descris invazia rusă din Ucraina ca fiind „o operaţiune specială“, descrierea folosită de Kremlin. Între timp, coaliţia lui Petkov şi-a pierdut majoritatea în parlament din cauza unei dispute despre extinderea UE, scrie Financial Times. Ianev este pregătit să se întoarcă pe poziţii cu un nou partid, naţionalist şi prorus.

Naţionaliştii bulgari nu vor ca Albania şi Macedonia să devină membre ale UE. Criza politică poate împiedica Bulgaria să devină stat membru al zonei euro. În alte părţi ale lumii, o altă teamă, cea că lumea emergentă va fi zguduită de o criză a datoriilor se concretizează. Sri Lanka este în criză. Urmează Laos? Legat de China, principalul concurent la supremaţia Americii în lume, temeri provoacă retragerile de capital din bănci şi ceea ce pare întărirea controlului preşedintelui Xi Jinping.

După izbucnirea epidemiei de Covid-19 în China, partidul comunist a dus o politică de Covid 0. Chiar şi când Occidentul a devenit mai relaxat în faţa bolii, autorităţile de la Beijing închid porturi internaţionale şi carantinează oraşe mari cât o ţară şi centre economice, acutizând penuriile globale. Unii analişti cred că Beijingul îşi ridică scuturile şi pregăteşte terenul pentru invadarea Taiwanului. Reţeta rusească pare eficientă: război în timp de criză care agravează criza. Vor accepta europenii şi americanii mai puţini bani, mai puţin consumerism, mai puţină risipă pentru libertatea unor naţiuni care i-au interesat prea puţin până acum? Unii au ales deja, spunând că războiul din Ucraina nu este al lor.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9454
Diferența 0.0005
Zi precendentă 4.9449
USD
Azi 4.8344
Diferența 0.0256
Zi precendentă 4.8088
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 06-07-2022
EUR flag1 EUR = 4.9454 RON
USD flag1 USD = 4.8344 RON
GBP flag1 GBP = 5.7743 RON
CHF flag1 CHF = 4.9860 RON
AUD flag1 AUD = 3.2863 RON
DKK flag1 DKK = 0.6647 RON
CAD flag1 CAD = 3.7087 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0357 RON
NOK flag1 NOK = 0.4792 RON
SEK flag1 SEK = 0.4596 RON
XAU flag1 XAU = 274.3444 RON
Monede Crypto
1 BTC = 98270.73RON
1 ETH = 5539.64RON
1 LTC = 241.77RON
1 XRP = 1.57RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.65% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.63%
6 luni: 6.76%
12 luni: 6.88%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12286.03 0.62%
BET-BK 2232.41 0.38%
BET-FI 50470.17 1.05%
BET-NG 927.15 0.44%
BET-TR 23491.73 0.62%
BET-TRN 23395.72 0.62%
BET-XT 1070.95 0.64%
BET-XT-TR 2033.94 0.63%
BET-XT-TRN 2026.34 0.63%
BETAeRO 891.45 -0.57%
BETPlus 1832.53 0.59%
RTL 27306.30 0.76%

Opinii

Virgil Popescu / Foto: gov.ro

Lui Virgil Popescu i-au murit lăudătorii

Cu mare greutate și pe ultima sută de metri,...

Mircea Coșea / Foto: Arhivă

Mircea Coșea: ”Suntem o țară de 50 de bani. O spun cu durere!”

Mircea Coșea și-a exprimat opinia față de...

Dar trebuie să privim și partea plină a paharului, adică tot e bine că s-au mai luat niște decizii

Ce spun românii despre măsurile Guvernului. Avem răspunsurile

Sunt românii mulțumiți de măsurile adoptate de...

Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda
Thailanda

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0