Temperatură de 6000° C, presiunea de 3,5 milioane de ori mai mare decât la suprafața Pământului...

În miezul planetei noastre, condițiile ar fi atât de extreme încât particulele de fier s-ar acumula formând clustere vâscoase după care se cristalizează în particule mici, precum fulgii de fier. Această teorie, care a apărut pentru prima oară în 1960, este readusă în acetualitate de Youjun Zhang, geolog la Institutul de Fizică Atomică și Moleculară din Chengdu, China.

Un nou cutremur în Vrancea, în această dimineață

Teoria, care aparține savantului rus Stanislav Braginskii și care spune că un strat noroios înconjoară miezul planetei noastre, revine astăzi în actualitate în urma unor noi studii seismice. Geologii au descoperit într-adevăr anomalii prin sondarea miezului Pământului. "Undele încetinesc mult mai lent decât era de așteptat la baza stratului care înconjoară miezul, apoi accelerează mai rapid traversând emisfera vestică a miezului interior. Acest lucru s-ar putea datora acestei mese de zăpadă, distribuită inegal”, este de părere geologul.

La temperaturi înalte fierul se poate recristaliza

Zăpadă metalică la 5000 km sub picioarele noastre

Acest fenomen ar avea loc la 5.000 km sub picioarele noastre, la interfața dintre miezul și stratul exterior care îl înconjoară, un strat lichid format din fier și nichel. "În această interfață, condițiile ar fi aceleași ca în camera magmatică a unui vulcan, unde se formează roci. Cristalele de fier s-ar forma la marginile stratului exterior pentru a cădea la suprafața miezului interior ", explică Youjun Zhang.

Această zăpadă metalică ar acumula peste 300 km grosime în diferite locuri din miez! Prin urmare, ar putea avea un impact semnificativ asupra mecanismelor planetare. Indiferent dacă este vorba despre câmpul magnetic al Pământului sau tectonica plăcilor, toate mecanismele geofizice sunt guvernate de fizica nucleului.