Potrivit notei de fundamentare, în prezent, Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice și Legea nr. 361/2023 privind personalul Curţii Constituţionale) reglementează condițiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistrați și pentru alte categorii de personal de specialitate juridică și auxiliară.

Reglementările actuale stabilesc un sistem de pensionare bazat pe următoarele condiţii:

- o vechime minimă în funcțiile juridice enumerate (de cel puţin 25 de ani);

- condiţii de vârstă mai mici decât cele reglementate pentru sistemul public de pensii ;

- un cuantum al pensiei care reprezintă un procent dintr-o bază de calcul;

- actualizarea şi recalcularea pensiilor de serviciu potrivit unor reglementări speciale.

Ca urmare a modificărilor succesive, inclusiv prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în ceea ce priveşte vârsta de pensionare, s-a instituit un calendar de creștere graduală a acesteia. De asemenea, s-au instituit disoziţii privind valorificarea unor vechimi asimilate, inclusiv un grafic de eşalonare pentru luarea în considerare a acestor vechimi în calculul pensiei. În plus, au fost aduse modificări în ceea ce priveşte baza de calcul a pensiei şi limitarea cuantumului pensiei la ultimul salariu în plată.

Schimbările aduse

Guvernul României îşi propune o nouă intervenţie legislativă de natură să reglementeze regimul juridic al pensiilor de serviciu, un prim pas în acest demers constituindu-l pensiile de serviciu din sistemul justiţiei. Acest demers are ca scop atât realizarea Jalonului PNRR, cât şi reaşezarea sistemului de pensii de serviciu, atât din punct de vedere al apropierii de principiul contributivităţii, cât şi din punct de vedere al respectării principiului echităţii între toţi beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice.

Reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ îşi propune să asigure sustenabilitatea finanaciară şi predictibilitatea sistemului de pensii, în contextul procesului de îmbătrânire a populației, precum şi corectarea inechităţilor.

Proiectul de act normativ propune:

➢ stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;

➢ instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani;

➢ un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

➢ o nouă eşalonare a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în anul 2029;

➢ o nouă eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036

➢ introducerea posibilităţii de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcţiile respective, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public;

➢ modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a proiectului pentru acordarea bonificaţiei de 1%; Introducerea unor norme tranzitorii referitoare la menţinerea deciziilor de pensionare şi la acordarea drepturilor astfel cum erau reglementate în legislaţia anterioară de la momentul îndeplinirii lor celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare acestei legi;

➢ Armonizarea dispozițiilor similare din Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 361/2023 cu cele din Legea nr. 303/2022.

Documentul complet, aici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.