Google riscă divizarea forțată în SUA: ce se întâmplă cu Chrome și piața căutărilor

Verdictul care zguduie monopolul Google

În 2024, judecătorul federal Amit Mehta, de la Curtea Districtuală din Columbia, a stabilit că Google a monopolizat ilegal piața căutărilor online. După un proces de zece săptămâni început în 2023, instanța a concluzionat că plățile de 26 de miliarde de dolari pe an pe care compania le-a făcut către giganți precum Apple și Samsung au blocat orice tentativă a rivalilor de a concura eficient.

Google deține aproape 90% din căutările online la nivel global. Practic, acordurile prin care motorul său de căutare devenea implicit pe dispozitive și browsere au creat o barieră insurmontabilă pentru Bing (Microsoft), DuckDuckGo sau alte motoare de nișă. Instanța a constatat că aceste practici au limitat competiția și au permis Google să crească prețurile pentru reclamele afișate în partea superioară a paginilor de căutare.

Planul guvernului american: Chrome pe masa vânzării

Departamentul de Justiție și un grup de state federale au propus măsuri dure:

• vânzarea browserului Chrome, alături de software-ul open-source Chromium;

• interzicerea contractelor exclusive cu producători de telefoane sau operatori telecom;

• licențierea datelor de căutare și a rezultatelor Google, inclusiv conținutul platformelor proprii precum YouTube, către rivali;

• ecrane de alegere pentru utilizatori pe dispozitive mobile, astfel încât aceștia să poată selecta motorul de căutare preferat.

Un proces suplimentar de trei săptămâni a avut loc în primăvara acestui an pentru a stabili detaliile acestor măsuri.

Citește și: Fost director Google X: AI va înlocui chiar și liderii de top din companii

Reacția Google: apel și avertismente

Google a anunțat că va contesta decizia și a avertizat că un forțat “divorce” de Chrome ar afecta securitatea și confidențialitatea utilizatorilor. În plus, gigantul tehnologic susține că măsurile propuse ar putea încetini investițiile în inteligență artificială și ar pune în pericol parteneri precum Mozilla, care depinde financiar de plățile primite pentru a seta Google ca motor implicit în Firefox.

Compania a venit cu propria alternativă: relaxarea contractelor cu Apple și Mozilla și deschiderea pieței către mai multă concurență, dar fără a fi nevoită să renunțe la Chrome.

Cursa pentru Chrome și interesul rivalilor

Interesul pentru Chrome a crescut odată cu apropierea unei decizii finale. OpenAI și Perplexity au semnalat că ar fi dispuse să cumpere browserul dacă acesta ar fi scos la vânzare. Miza este evidentă: Chrome nu este doar un instrument de navigare, ci și una dintre cele mai importante porți de acces la internet pentru miliarde de oameni.

Dacă tranzacția ar deveni realitate, ar fi prima dată în istoria recentă când un colos al tehnologiei este obligat să renunțe la un produs central pentru modelul său de business.

Lecția AT&T și implicațiile pentru piață

Cazul Google aduce aminte de destrămarea AT&T din 1984, când guvernul american a forțat compania să se dividă în mai multe entități mai mici pentru a stimula competiția în telecomunicații. Atunci, efectele s-au resimțit pozitiv: costurile apelurilor telefonice au scăzut, iar inovațiile au accelerat.

Specialiștii cred că o eventuală spargere a Google ar putea deschide piața căutărilor și a publicității online pentru alți jucători, reducând dependența globală de un singur gigant și limitând puterea sa de a dicta prețuri. Totuși, există și temeri că fragmentarea ar putea afecta stabilitatea ecosistemului digital, iar utilizatorii ar putea resimți inițial confuzie sau servicii mai puțin integrate.

O decizie istorică, cu efecte globale

Judecătorul Mehta urmează să emită verdictul final privind remediile. Indiferent de direcția pe care o va lua, cazul Google va fi un punct de cotitură în istoria reglementării Big Tech. Dacă spargerea va fi decisă, va fi un semnal ferm că dominația absolută nu mai este tolerată în economia digitală globală.

În așteptarea verdictului, Silicon Valley privește cu atenție: ce se întâmplă cu Google ar putea prefigura soarta altor giganți precum Amazon, Apple sau Meta, tot mai des contestați de autoritățile de reglementare din SUA și Europa.