Exportăm curent ieftin, dar noi plătim cea mai scumpă electricitate

Oana Pavelescu |
Data publicării:
Stație de transformare / Foto: Arhivă
Stație de transformare / Foto: Arhivă

România încheie luna septembrie 2025 cu o rețea energetică extrem de activă în tranzacțiile transfrontaliere, înregistrând un flux semnificativ atât la export, cât și la import, pe fondul echilibrării pieței interne și al creșterii cererii în regiune.

România, hub energetic regional: peste 4.500 MW capacitate transfrontalieră disponibilă în ultima zi din septembrie

La final de septembrie 2025, România își confirmă statutul de jucător important în piața energetică regională, cu o capacitate totală de interconectare de 4.530 MW pentru export și import de energie electrică, potrivit datelor publicate de Transelectrica și OPCOM. Aceasta reprezintă potențialul maxim de flux transfrontalier pe care sistemul energetic național îl poate susține în relațiile comerciale cu țările vecine, fiind un indicator esențial pentru securitatea energetică și integrarea pieței europene.

Exporturi semnificative către Bulgaria și Ungaria

Cea mai mare parte a energiei livrate peste graniță în 30 septembrie s-a îndreptat către Bulgaria, unde rețeaua permite un flux de până la 1.900 MW, și către Ungaria, cu o capacitate de 1.000 MW. Interconexiunile cu cele două state sunt esențiale pentru echilibrarea producției și consumului în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, mai ales în contextul creșterii producției din surse regenerabile din România și al cererii ridicate din statele vecine.

Un volum similar de 1.000 MW poate fi exportat și către Serbia, unde piața internă are nevoie de completări semnificative din import în perioadele de vârf. De asemenea, România menține un flux stabil către Ucraina, cu o capacitate de 315 MW, și către Republica Moldova, unde rețeaua permite livrarea aceleiași cantități.

Importuri flexibile pentru acoperirea vârfurilor de consum

Dacă balanța comercială de energie este, în general, pozitivă pentru România (exporturile depășesc importurile), datele din 30 septembrie arată că interconectările joacă și un rol crucial în echilibrarea sistemului intern în perioadele de consum crescut.

Astfel, capacitățile de import sunt esențiale mai ales în perioadele de scădere a producției din surse hidro sau regenerabile. Importurile din Ungaria și Serbia, de câte 1.000 MW fiecare, contribuie la stabilizarea rețelei naționale, în timp ce fluxurile din Ucraina și Republica Moldova sunt folosite mai ales pentru susținerea zonelor de nord și est ale țării.

Rețea internă cu peste 19.000 MW capacitate de racordare

Pe plan intern, capacitatea totală de racordare a rețelei electrice naționale depășește 19.000 MW, împărțită pe zece zone regionale. Cea mai mare capacitate este înregistrată în zona H (Nord-Vest), cu 3.231 MW, urmată de F (Vest) cu 2.986 MW și C (Centru) cu 2.509 MW. Aceste zone sunt esențiale pentru conectarea noilor proiecte de producție – în special din surse regenerabile – la Sistemul Energetic Național.

Această structură reflectă investițiile masive din ultimii ani în rețeaua de transport și distribuție și subliniază rolul României ca nod energetic strategic între Europa Centrală, Balcani și zona Mării Negre.

România, tot mai aproape de statutul de exportator net stabil

Prin dezvoltarea infrastructurii și diversificarea surselor de producție, România este tot mai aproape de obiectivul strategic de a deveni exportator net constant de energie. Capacitățile transfrontaliere ridicate, combinate cu investițiile în energie verde și modernizarea rețelei, oferă premisele pentru consolidarea poziției țării pe piața energetică europeană și pentru atragerea de investiții în noi capacități de producție.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 5.0891
Diferența 0.0002
Zi precendentă 5.0889
USD
Azi 4.4184
Diferența 0.0042
Zi precendentă 4.4142
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 5.0891 RON
USD flag1 USD = 4.4184 RON
GBP flag1 GBP = 5.7709 RON
CHF flag1 CHF = 5.4845 RON
AUD flag1 AUD = 2.8428 RON
DKK flag1 DKK = 0.6813 RON
CAD flag1 CAD = 3.1354 RON
HUF flag1 HUF = 0.0133 RON
JPY flag1 JPY = 0.0282 RON
NOK flag1 NOK = 0.4302 RON
SEK flag1 SEK = 0.4611 RON
XAU flag1 XAU = 573.6697 RON
Monede Crypto
1 BTC = 370474.93RON
1 ETH = 12087.42RON
1 LTC = 367.79RON
1 XRP = 8.52RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET22685.08-1.95%
BET-BK4412.51-1.97%
BET-EF1242.17-1.95%
BET-FI88450.16-1.55%
BET-NG1683.78-2.12%
BET-TR52893.28-1.96%
BET-TRN51116.04-1.96%
BET-XT1966.27-1.93%
BET-XT-TR4486.28-1.93%
BET-XT-TRN4346.89-1.93%
BETAeRO929.02-1.44%
BETPlus3305.99-1.92%
RTL51075.77-1.97%

Opinii

O femeie se uită nemulțumită la telefonul său / Foto: Freepik
Adrian Negrescu

Ce riscuri anunță Adrian Negrescu pentru piața carburanților

Adrian Negrescu avertizează că strategia...

Ghișeu / Foto: Arhivă

Mircea Coșea: „Funcționarii nu servesc cetățeanul, ci sistemul”

Profesorul Mircea Coșea afirmă că România se...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel