Europol avertizează asupra unei forme tot mai periculoase de fraudă online – falsificarea identității apelantului („caller ID spoofing”) – și cere statelor membre ale Uniunii Europene să adopte o strategie comună pentru combaterea acestei practici, care provoacă pierderi globale de peste 850 de milioane de euro anual.

Cum funcționează falsificarea numerelor de telefon

În cadrul acestor escrocherii, infractorii modifică informațiile afișate pe ecranul telefonului, făcând ca apelurile să pară provenite din surse de încredere: bănci, autorități publice, companii mari sau chiar rude ale victimei. Odată câștigată încrederea interlocutorului, atacatorii obțin date personale, parole, acces la conturi sau chiar transferuri directe de bani.

Potrivit Europol, 64% dintre cazurile de fraudă online încep prin apeluri telefonice sau mesaje SMS. Faptul că autorii își ascund identitatea și locația reală face aproape imposibilă identificarea lor, iar anchetele se complică atunci când aceștia operează din alte jurisdicții.

O amenințare fără frontiere

Europol avertizează că „caller ID spoofing” este folosit tot mai des de rețele criminale organizate internaționale, care colaborează peste granițe.

Unii infractori folosesc această metodă pentru a se da drept bănci sau poliție, în timp ce alții lansează atacuri de tip „swatting” – apeluri false la serviciile de urgență făcute în numele unei victime, menite să declanșeze intervenții de amploare.

Anchetele recente au dezvăluit chiar apariția unui model de business numit „spoofing-as-a-service”, care oferă contra cost instrumente gata configurate pentru a imita instituții de încredere. Astfel de servicii sunt operate din afara UE, profitând de lipsa unui cadru legislativ comun și de dificultatea cooperării internaționale.

Citește și: Atenţie! Apeluri din afara României care afişează în mod fals numere naţionale. ANCOM, decizie dură pentru reducerea fraudelor

Europol cere o strategie comună la nivelul UE

Agenția europeană consideră că actualul dezechilibru – fraudele sunt ușor de comis, dar aproape imposibil de investigat – a devenit nesustenabil. Într-un raport recent, Europol cere măsuri urgente pentru a face falsificarea numerelor mai dificilă din punct de vedere tehnic și pentru a permite polițiilor naționale să acționeze rapid peste granițe.

Un sondaj Europol realizat în 23 de state membre arată că aproape 400 de milioane de cetățeni europeni rămân vulnerabili la aceste atacuri, din cauza lipsei unor standarde tehnice comune și a colaborării limitate între autorități și operatorii de telefonie.

Cele trei direcții propuse de Europol

Standardizare tehnică la nivel european – crearea de mecanisme comune pentru verificarea apelurilor, blocarea traficului fals și identificarea rapidă a apelurilor frauduloase.

Cooperare transfrontalieră extinsă – schimb rapid de informații între poliție, autorități de reglementare și companiile de telecomunicații.

Armonizarea legislației naționale – clarificarea regulilor privind folosirea legală a funcției de mască pentru ID apelant și facilitarea urmăririi penale a infractorilor.

Europol avertizează totuși că, pe măsură ce măsurile anti-spoofing vor fi aplicate, grupările criminale se vor adapta, recurgând la noi metode, precum fraudele bazate pe cartele SIM, servicii preplătite anonime sau atacuri prin mesaje false („smishing”).

O problemă care afectează încrederea în rețelele de comunicații

Inițiativa Europol face parte din strategia ProtectEU, care vizează întărirea capacității colective a Uniunii Europene de a lupta împotriva criminalității organizate și a atacurilor cibernetice. Agenția subliniază că numai printr-o colaborare susținută între state, instituții și industrie, Europa poate restaura încrederea în rețelele de comunicații și poate reduce efectele tot mai grave ale falsificării numerelor de telefon.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.