Erupţia Vezuviului a transformat creierul unui om în sticlă

O descoperire surprinzătoare a fost făcută de oamenii de știință care au analizat rămășițele unui bărbat decedat în patul său în orașul antic Herculaneum, după erupția devastatoare a Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr. În interiorul craniului său au fost găsite fragmente întunecate asemănătoare obsidianului. Cercetătorii au confirmat ulterior că erupția i-a transformat creierul în sticlă – un fenomen unic înregistrat vreodată, transmite Reuters.

Cum s-a produs vitrificarea creierului?

Oamenii de știință au descoperit că vitrificarea – procesul de transformare a unui material organic în sticlă – s-a produs din cauza unui nor de cenușă încinsă care a lovit orașul de pe malul Golfului Napoli. Norul fierbinte a ucis instantaneu toți locuitorii, expunând țesuturile cerebrale la temperaturi de peste 510°C, urmate de o răcire extrem de rapidă.

Analizele de laborator au confirmat compoziția sticloasă a fragmentelor și au oferit detalii despre proprietățile lor fizice.

"Sticla formată în urma acestui proces a permis o conservare excepțională a materialului biologic cerebral și a microstructurilor sale," a declarat Pier Paolo Petrone, antropolog criminalist la Universitatea din Napoli Federico II, unul dintre cercetătorii implicați în studiul publicat în Scientific Reports.

O descoperire fără precedent

Vezuviul a distrus complet orașele romane Pompeii și Herculaneum, îngropându-le sub straturi groase de lavă și noroi. Deși s-au mai găsit cazuri rare de vitrificare a lemnului în siturile arheologice, nicio altă descoperire din lume nu a evidențiat rămășițe umane sau animale transformate în sticlă.

Orașele distruse au rămas îngropate și intacte timp de aproape 1700 de ani, fiind redescoperite abia în secolul al XVIII-lea. Victimele au fost surprinse în poziții de moarte instantanee, exact ca bărbatul al cărui creier s-a transformat în sticlă.

Cine era bărbatul cu creier vitrificat?

Rămășițele sale au fost descoperite inițial în anii 1960, într-o clădire numită Colegiul Augustalilor, dedicată cultului împăratului Augustus (decedat în anul 14 d.Hr.). Bărbatul era un tânăr, identificat ca fiind custodele colegiului, iar scheletul său a fost reanalizat în 2018.

"Eram în încăperea unde custodele zăcea în patul său și documentam oasele carbonizate. Sub lumină, am observat brusc mici fragmente sticloase care străluceau în cenușa vulcanică ce umpluse craniul," a povestit Petrone.

"Am luat un fragment – avea o culoare neagră și suprafețe lucioase, asemănătoare obsidianului, sticla vulcanică naturală formată prin răcirea rapidă a lavei. Dar, spre deosebire de obsidian, fragmentele erau extrem de fragile și ușor de sfărâmat."

Analizele publicate anterior au confirmat prezența proteinelor și acizilor grași specifici țesutului cerebral uman, cu sistemul nervos central păstrat excepțional de bine, inclusiv rețele dense de celule nervoase și axoni.

Cum a fost ucis instantaneu custodele colegiului?

Studiul oferă o înțelegere mai detaliată a modului în care s-au desfășurat evenimentele tragice din Herculaneum.

"Ucigașul a fost primul nor fierbinte de cenușă care a lovit orașul. Studiul nostru subliniază importanța cercetării acestor nori de cenușă, extrem de periculoși și încă slab înțeleși," a explicat Guido Giordano, vulcanolog și autor principal al studiului de la Universitatea Roma Tre.

Înmormântarea orașului sub straturile de material vulcanic s-a produs ulterior, în etapele finale ale erupției.

Potrivit cercetătorilor, în jurul miezului nopții, custodele dormea în patul său când a fost surprins de efectele devastatoare ale erupției.

"Pozițiile victimelor arată că moartea a fost instantanee în urma impactului cu norul de cenușă încinsă, la fel ca în cazul tuturor locuitorilor din Herculaneum," a spus Petrone. "Dovezile arată că nimeni nu a avut timp să conștientizeze sau să sufere."