Deficitul bugetar al României în 2025, mai mic cu un punct procentual

Deficit mai mic față de 2024, în context economic dificil

Datele finale pentru 2025 arată o corecție importantă a dezechilibrelor bugetare, într-un context economic marcat de presiuni persistente pe cheltuieli, de la costurile cu dobânzile până la nevoile crescute de finanțare ale investițiilor publice. Deficitul cash de 7,65% din PIB reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de nivelul de 8,67% consemnat în 2024, reducerea fiind de aproximativ un punct procentual.

Ministerul Finanțelor subliniază că această evoluție confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvern pentru controlul cheltuielilor și pentru consolidarea veniturilor, într-un an în care presiunile sociale și economice au rămas ridicate. Comparativ cu anul precedent, ajustarea deficitului indică un început de stabilizare a finanțelor publice, chiar dacă nivelul rămâne peste țintele asumate la nivel european.

Citește și: Bolojan pune presiune: bugetul trebuie adoptat rapid, indiferent de decizia CCR

Venituri bugetare în creștere și colectare mai bună

Unul dintre factorii-cheie care au contribuit la reducerea deficitului a fost evoluția pozitivă a veniturilor bugetare. Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea încasărilor a fost susținută atât de dinamica economiei, cât și de măsuri de îmbunătățire a colectării, inclusiv prin digitalizarea administrației fiscale și combaterea evaziunii.

Încasările mai mari au permis acoperirea unei părți semnificative din cheltuielile curente fără a apela suplimentar la împrumuturi, limitând astfel impactul asupra deficitului. În același timp, autoritățile arată că structura veniturilor s-a consolidat, cu o pondere mai mare a veniturilor fiscale recurente, ceea ce contribuie la o mai bună predictibilitate bugetară.

Investiții record, cu accent pe fondurile europene

Un alt element central al execuției bugetare din 2025 a fost nivelul ridicat al investițiilor publice. Ministerul Finanțelor arată că resursele bugetare au fost direcționate prioritar către proiecte de investiții, multe dintre acestea fiind finanțate masiv din fonduri europene nerambursabile.

Această abordare a permis menținerea unui ritm ridicat al investițiilor fără o presiune suplimentară majoră asupra deficitului, în condițiile în care fondurile europene au acoperit o parte semnificativă din cheltuieli. Investițiile au vizat în principal infrastructura, proiectele de dezvoltare locală, transporturile și tranziția energetică, domenii considerate esențiale pentru susținerea creșterii economice pe termen mediu și lung.

Mesajul Finanțelor: consolidare graduală, nu frână bruscă

În comunicarea oficială, Ministerul Finanțelor insistă asupra ideii de consolidare bugetară graduală, care să reducă deficitul fără a afecta investițiile și creșterea economică. Potrivit instituției, strategia urmărită în 2025 a fost una de echilibru între disciplină fiscală și susținerea economiei, într-un context în care ajustările bruște ar fi putut avea efecte negative.

Reducerea deficitului cu un punct procentual într-un singur an este prezentată ca un semnal pozitiv pentru piețele financiare și pentru partenerii europeni, dar și ca un pas intermediar într-un proces mai amplu de corectare a dezechilibrelor bugetare. Oficialii subliniază însă că nivelul deficitului rămâne ridicat și că vor fi necesare măsuri suplimentare în anii următori pentru a aduce finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă.

Presiuni rămase și provocările pentru 2026

Chiar dacă datele pe 2025 indică o îmbunătățire clară față de anul precedent, execuția bugetară reflectă în continuare presiuni semnificative asupra finanțelor publice. Cheltuielile cu dobânzile, obligațiile sociale și necesarul de cofinanțare pentru proiectele europene rămân factori de risc pentru anii următori.

Pentru 2026, miza principală va fi continuarea reducerii deficitului într-un ritm compatibil cu angajamentele europene, fără a sacrifica investițiile și absorbția fondurilor UE. Datele din 2025 oferă însă un punct de plecare mai bun decât în anii anteriori, arătând că ajustarea este posibilă chiar și într-un context economic complex.