El a fost întrebat la Radio România Actualităţi dacă Guvernul va trimite în luna februarie în Parlament Legea bugetului de stat pe 2026 în cazul în care decizia CCR privind pensiile magistraţilor va fi amânată sau va fi una de admitere a contestaţiei de neconstituţionalitate şi, totodată, dacă nu vor fi adoptate pachetul privind reforma administraţiei publice centrale şi locale şi măsurile de relansare economică.

"Indiferent ce se întâmplă în perioada următoare, bugetul ar trebui să fie adoptat în condiţii normale cât mai repede posibil. Bugetul nu a fost adoptat pentru că pachetul pe administraţie n-a fost susţinut de către toate partidele. Acesta este adevărul. Se lucrează la buget în momentul de faţă", a afirmat Ilie Bolojan.

Şeful Guvernului a fost întrebat şi care sunt principalii parametri macroeconomici în baza cărora se va construi bugetul de stat pentru acest an.

"Am putea ţinti un produs intern brut care să depăşească 2.000 de miliarde. Am putea fi în situaţia în care să ţintim un deficit care să se apropie de 6%. Aici sunt discuţii tehnice în aceste zile. Adică să fie cel puţin un pic peste şase, dar cât mai aproape de şase, în aşa fel încât să avem un acord şi cu echipa tehnică a Comisiei Europene. Să ne respectăm şi angajamentul financiar luat de reducerea deficitului, pentru că noi în fiecare an avem ţinte de reducere. De asemenea, partea de reducere a inflaţiei este importantă. Am putea să ajungem la o inflaţie care să fie puţin peste 4%. Cam aceştia sunt nişte indicatori importanţi pe care se poate construi bugetul. Săptămâna viitoare Ministerul de Finanţe va anunţa detaliile. V-am dat nişte cifre indicative, pentru că acestea sunt în discuţie în aceste zile", a spus premierul.

Potrivit acestuia, bugetul pe 2026 ar urma să păstreze şi o componentă importantă de investiţii.

"Sunt câteva aspecte importante legate de bugetul pe anul acesta. Vom avea o componentă importantă de investiţii şi în acest an, mai mare decât media ţărilor din Uniunea Europeană, în general, pentru că e un an în care se suprapun mai multe bugete de investiţii, iar cel mai important dintre ele este programul PNRR. Avem de cheltuit până în luna august aproape 11 miliarde de euro, o sumă destul de mare, la care se adaugă încă cinci miliarde de euro din fondurile de coeziune. Ca atare, principala concentrare este să nu pierdem aceşti bani, cel puţin cei din PNRR, şi întrucât absorbţia lor înseamnă şi alte cheltuieli din bugetul naţional sau din bugetele locale, sume care nu sunt eligibile, atunci, practic, grosul bugetului va fi direcţionat către finalizarea acestui program în aşa fel încât să menţinem zona de construcţii într-o capacitate economică bună şi, sigur, să ne absorbim banii europeni. Asta înseamnă că, de exemplu, la nivel naţional, din cele aproximativ 23-24 de miliarde de euro pe componenta de investiţii, mai mult de jumătate vor fi fondurile europene şi aceasta va fi o caracteristică importantă", a explicat Bolojan.

Acesta a menţionat că sistemul de sănătate va avea un buget care să degreveze parţial de anumite cheltuieli bugetul de stat, pentru prima dată după foarte mulţi ani.

"Suntem în situaţia în care CASS-ul aproape că va acoperi partea de sănătate. Lucrurile care n-au sunat bine anul trecut, şi anume, extinderea plăţii contribuţiei de sănătate la multe din categoriile de persoane care erau exceptate, ne-a făcut să ne creştem baza de impozitare în aşa fel încât, deci, veniturile sunt mai mari în sănătate, ceea ce înseamnă că vom putea să degrevăm uşor, să spunem, bugetul de stat, să ne mai facem nişte economii pe această componentă", a susţinut Bolojan.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.