Datele analizate de DCBusiness arată o tendință clară de îmbătrânire a acționariatului companiilor din România. În prezent, peste două treimi dintre persoanele fizice care dețin participații în firme active au peste 40 de ani.

Cei mai mulți acționari au între 40 și 59 de ani

România avea, la finalul lunii aprilie 2025, peste 1,7 milioane de firme active și aproape 1,35 milioane de acționari persoane fizice. Analiza DCBusiness arată că cea mai numeroasă categorie este cea a acționarilor cu vârste între 40 și 49 de ani, care dețin aproape 30% din totalul participațiilor.

A doua cea mai reprezentată grupă este cea a persoanelor între 50 și 59 de ani, care controlează circa 22% din firme. Lor li se adaugă seniorii de peste 60 de ani, care dețin aproape 17,5% din total, ceea ce înseamnă că peste 68% din acționariatul firmelor este în mâinile unei generații trecute de 40 de ani.

Tinerii sunt minoritari în business

Doar 7,9% dintre acționari au sub 30 de ani, iar cei din segmentul 30–39 de ani însumează în jur de 23%. Deși în ultimul deceniu au fost lansate mai multe programe de sprijin pentru antreprenoriat (precum Start-Up Nation), impactul acestora nu pare să fi generat o masă critică de tineri antreprenori.

Faptul că mai puțin de unul din zece asociați/acționari are sub 30 de ani ridică semne de întrebare în legătură cu capacitatea României de a asigura o tranziție generațională sănătoasă în economie.

Diferențe regionale și riscuri pe termen lung

Structura acționariatului diferă semnificativ de la un județ la altul. În unele zone, ponderea tinerilor este mai mare – în special în centre universitare sau în județe cu o bună dinamică economică. În schimb, în multe zone rurale sau mai puțin dezvoltate, acționariatul este dominat de persoane de peste 50 de ani.

Această polarizare ar putea crea dificultăți pe termen mediu, mai ales în ceea ce privește continuitatea firmelor mici și mijlocii. Fără un plan de succesiune clar sau fără un sprijin activ pentru antreprenorii tineri, multe dintre aceste afaceri riscă să dispară odată cu pensionarea proprietarilor.

Nevoia unei schimbări de strategie

Pe fondul acestei realități, devine esențială regândirea strategiilor de încurajare a tinerilor în afaceri. Programele de finanțare ar trebui completate cu mentorat, educație antreprenorială reală și măsuri fiscale adaptate vârstei și riscurilor asumate.

O altă soluție viabilă este susținerea procesului de tranziție generațională – fie prin preluări de firme de către tineri, fie prin parteneriate între generații care să asigure transferul de know-how și capital.

Situația actuală, în cifre:

• Acționari sub 30 de ani: 7,9%

• Acționari între 30-39 de ani: 23,4%

• Acționari între 40-49 de ani: 29,2%

• Acționari între 50-59 de ani: 22,2%

• Acționari peste 60 de ani: 17,3%

De ce se întâmplă asta?

Această realitate ridică întrebări serioase despre viitorul antreprenoriatului din România. De ce este mediul de afaceri atât de puternic dominat de persoane trecute de 40 de ani?

Explicațiile sunt multiple și țin atât de sistemul educațional, cât și de contextul economic și birocratic în care evoluează tinerii. România nu încurajează antreprenoriatul timpuriu. Elevii și studenții nu sunt pregătiți practic să lanseze afaceri, ci doar să acumuleze teorie. Accesul la finanțare este dificil, iar teama de eșec – alimentată de lipsa unei rețele de sprijin și de riscurile fiscale și legislative – paralizează inițiativa. În plus, deschiderea unei firme implică și în prezent o serie de pași birocratici care pot descuraja chiar și cei mai ambițioși debutanți.

De ce contează asta? Pentru că, în lipsa unei generații noi de antreprenori, multe firme se vor închide odată cu pensionarea fondatorilor. Avem deja o problemă structurală: prea puține afaceri de familie pregătesc un transfer real de putere. Iar firmele conduse de oameni în vârstă investesc, în medie, mai puțin în inovație, digitalizare și sustenabilitate – tocmai elementele care definesc competitivitatea viitorului.

Experiența seniorilor aduce, fără îndoială, stabilitate și know-how. Dar fără implicarea tinerilor, fără politici publice și măsuri concrete care să încurajeze curajul antreprenorial la început de drum, România riscă să rămână fără viitor în economie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.