De ce a refuzat Elveția introducerea unei taxe federale pe moștenirile mari

elvetia_resize_22907100
Elveția
Elvețienii au respins duminică, cu un scor categoric, una dintre cele mai controversate propuneri fiscale din ultimii ani: introducerea unei taxe federale de 50% pe moștenirile și donațiile care depășesc 50 de milioane de franci elvețieni. Aproximativ 79% dintre votanți au respins inițiativa lansată de partidul de stânga Tinerii Socialiști, la un referendum care a polarizat puternic scena politică elvețiană.

Un vot decisiv într-o confruntare globală privind impozitarea marilor averi

Referendumul a avut loc într-un context internațional în care strategiile guvernelor față de averile mari se îndepărtează tot mai mult: unele state încearcă să atragă investitori bogați prin regimuri fiscale favorabile, în timp ce altele propun taxe suplimentare pentru ceea ce consideră a fi „averi excesive”.

Propunerea elvețiană ar fi rupt tradiția de decenii a țării, bazată pe autonomie fiscală cantonală și taxe moderate. Inițiatorii doreau ca veniturile colectate să fie direcționate către proiecte pentru climă.

Guvernul și mediul de afaceri, ferm împotriva inițiativei

Guvernul federal s-a opus din start proiectului, avertizând că o astfel de taxă ar submina atractivitatea Elveției pentru familiile cu averi internaționale. Criticii au atras atenția asupra versiunii inițiale a propunerii, care dorea aplicarea retroactivă a taxei - prevedere eliminată ulterior, dar care a declanșat un val de reacții negative din partea mediului de afaceri și a avocaților fiscali.

Citește și: Două iniţiative controversate, votate de elvețieni. Despre ce este vorba

În lunile dinaintea votului, unele familii foarte bogate și-au analizat opțiunile de relocare, de teamă că inițiativa ar putea fi adoptată. Experții au avertizat că taxa ar fi afectat în special companiile familiale, unde mare parte din avere este blocată în active nelichide.

Pentru Frédéric Rochat, managing partner la banca privată Lombard Odier, rezultatul zdrobitor arată că „a prevalat bunul-simț elvețian”, iar cetățenii au respins „populismul gălăgios”.

Și specialiștii KPMG au subliniat că o eventuală adoptare ar fi reprezentat o „schimbare semnificativă” în peisajul fiscal elvețian.

Elveția își consolidează poziția într-o lume tot mai divizată fiscal

Votul survine într-un moment în care strategiile globale față de averile mari sunt profund divergente:

- Dubai, Abu Dhabi, Hong Kong și Singapore accelerează competiția pentru a atrage family offices prin taxe reduse și reglementări lejere.

- Italia plănuiește creșterea taxei forfetare pentru veniturile din străinătate, până la 300.000 de euro anual.

- Marea Britanie, prin bugetul prezentat de Rachel Reeves, a eliminat statutul de „non-dom”, afectând rezidenții ultra-bogați.

- Franța a respins recent două propuneri de impozitare suplimentară a averilor mari.

Experții fiscali remarcă faptul că dezbaterea din Elveția a afectat temporar capacitatea țării de a atrage exilați fiscali britanici după schimbările din UK, mulți optând pentru Italia.

Rezultatul de duminică, însă, transmite un semnal clar: Elveția rămâne fidelă modelului său fiscal stabil, predictibil și prietenos cu marile averi - o strategie care a construit reputația țării drept unul dintre cele mai sigure „porturi” financiare din lume.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close