Alexandru Bodislav a explicat de ce a fost o problemă: ”A fost o problemă, pentru că prima oară când au venit cu proiectul (noua Lege a pensiilor) nu au venit cu fundamentarea financiară. Au pus proiectul pe masa, au zis că pe ăsta trebuie să-l implementeze. Începând cu 1 septembrie 2024 ar trebui să intre în vigoare și să aibă niște reevaluări la fiecare trei ani, ceea ce nu era un lucru rău. Însă, la un moment dat s-au trezit cu faptul că trebuie să vină și cu banii. Primul calcul economic a scos la iveală că, de fapt, aveau nevoie de vreo 17 miliarde de lei numai pentru 2024, pentru ultimul trimestru și pentru anul 2025 de vreo 55 de miliarde de lei. După aceea, după ce au adus pe cei de la Banca Mondială la masă și ieri au reevaluat tot pachetul de finanțare, au descoperit că au nevoie de 10 miliarde de lei pentru 2024 și de 32 de miliarde pentru 2025. Mai puțin, dar tot un efort foarte mare din PIB, între 2 și 3 la sută din PIB, depinzând de mărimea acestuia”.

Anul viitor, surplusul care va trebui să fie suportat va fi de 10 miliarde de lei, a mai explicat economistul.

Alex Văldescu a vorbit despre un document pe care l-a prezentat, joi seară în ședința de guvern Marcel Boloș, și în care se arată impactul asupra deficitului bugetar în cazul în care noua Lege a pensiilor se va și aplica: ”Dacă se pune în practică acest proiect de lege, iată, deficitul bugetar crește la 5,5 la sută din PIB în 2024, față de cât ar fi trebuit să fie”, a afirmat Alex Vlădescu și care a mai arătat că deficitul trebuia să fie 4,4%: ”Deci crește cu cel puțin un procent din PIB în 2024 deficitul dacă se pune în practică legea”.

La rândul său, Alexandru Bodislav a afirmat că prognoza este nerealistă dat fiindcă ”pentru că anul ăsta, unde trebuia să fie 4,4 vor încheia ei zic pe 5,5, probabil că va fi 6%, iar anul viitor, numai cele 10 miliarde pentru trimestrul 4, pentru mărirea pensiilor, fără să luăm în calcul de la 1 ianuarie creșterea pensiilor, indexarea cu inflația de 13,8%,  doar cu pachetul din septembrie anul viitor înseamnă un efort de 10 miliarde de lei, deci cam 0,7% din PIB. Și aia înseamnă că fie cresc încasările bugetare extrem de mult, ceea ce e imposibil, pentru că la ANAF nu au mai lucrat deloc și ANAF în sine este disfuncțional la momentul de față, fie reușesc performanța să mai taie din cheltuielile bugetare cu cel puțin 10 miliarde pe anul viitor, lucru puțin probabil”.

Alex Vlădescu a revenit asupra documentului prezentat de Boloș și a arătat că ”nu vom mai îndeplini ținta de deficit bugetar de 3% din PIB pe care ne-o impunem până la urmă Comisia Europeană, dacă România totuși nu și-o impune, asta dacă intră în vigoare această nouă lege a pensiilor”.

Economistul a mai atras atenția că pe lângă toate acestea ”trebuie să ne gândim la faptul că noi, ca stat, devenim din ce în ce mai complecși, iar complexitatea aduce cu sine un cost suplimentar pe care noi momentan noi nu îl luăm în calcul și la formarea bugetului pentru 2024 și inclusiv la PIB-ul pentru 2024, există o mare problemă. Au folosit aceeași metodă de calcul optimistă pe care au folosit-o și pentru 2023. Și noi suntem în situația economică actuală fix din cauza acelui calcul făcut aberant de către Guvernul României pe vremea lui Ciucă și pe vremea lui Cîțu ca ministru de Finanțe. Și acolo s-a greșit foarte mult. Au țintit prost rata inflației, au greșit trendul cu care va scădea rata inflației, mizând pe două chestii, că vor încasa mai mult din inflație mai mare și practic, banii pe care-i încasează cresc cu o anumită rată suficient de mare ca să acopere cheltuielile pe care le aveau”.

Mai multe puteți afla din materialul video de mai jos.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News