Un climat economic stabil, mai puţină birocraţie, fără bariere inutile şi acces facil la pieţele externe sunt factori esenţiali pentru o economie liberă şi prosperă, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), într-un articol de opinie postat pe LinkedIn.

El a precizat că opinia prezentă îi aparţine autorului şi nu reprezintă poziţia Băncii Naţionale a României.

"Investiţiile străine sunt un vot de încredere din partea partenerilor tăi internaţionali, iar ei votează mereu cu portofelul. Atragerea investiţiilor străine trebuie să rămână o prioritate, iar România are în continuare foarte multe de câştigat din menţinerea unei atitudini pro-investiţii străine. Un climat economic stabil, mai puţină birocraţie, fără bariere inutile şi acces facil la pieţele externe sunt factori esenţiali pentru o economie liberă şi prosperă. Nu degeaba reprezentanţii mediului de afaceri cer mereu stabilitate şi predictibilitate. Protecţionismul nu este o soluţie, este o problemă", scrie Cristian Popa, în articolul intitulat "Cum devine România mai prosperă?".

Totodată, el a subliniat că o comparaţie directă între companiile cu investiţii străine directe (ISD peste 10% din capital) şi cele fără investiţii străine (incluzând atât privat cât şi de stat) arată o discrepanţă pronunţată între companiile cu şi fără capital străin în ceea ce priveşte cifra de afaceri generată anual, în medie, de un angajat. Astfel, firmele cu ISD înregistrează 960.000 lei/salariat, iar firmele non-ISD (incluse şi cele de stat) 485.000 lei/salariat.

De asemenea, el afirmă că un angajat dintr-o companie susţinută de investiţii străine a produs aproximativ cât doi angajaţi dintr-o firmă fără capital străin. O parte din explicaţie constă în faptul că firmele ISD valorifică economiile de scară, beneficiază de acces superior la capital, tehnologii avansate, practici de management mai eficiente şi pieţe externe, toate acestea traducându-se într-un final într-o productivitate mai mare.

"Nu întâmplător, companiile ISD plătesc salarii notabil mai mari, în medie, cu 80% (costuri salariale medii brute lunare de 9.500 RON faţă de 5.200 RON la non-ISD). În plus, firmele străine beneficiază adesea de active intangibile (mărci, patente, sisteme informatice performante, know-how) provenite de la compania-mamă, care sporesc eficienţa şi competitivitatea, au probabil şi un acces mai facil la pieţele de export. Spre deosebire de acestea, multe microîntreprinderi locale funcţionează cu capital redus şi fără echipamente de ultimă generaţie, ceea ce limitează productivitatea", a punctat Popa.

Potrivit acestuia, decalajul de productivitate dintre firmele cu investiţii străine directe (ISD) şi cele şi cele non-ISD nu trebuie privit ca unul imposibil de recuperat.

"Există poveşti româneşti de succes, companii care au reuşit să crească puternic prin inovare, digitalizare şi integrarea în lanţuri economice internaţionale. Avem inclusiv companii româneşti care prosperă în afara ţării, reuşind să-şi internaţionalizeze cu succes activitatea. Deschiderea economică trebuie privită şi ca o oportunitate pentru firmele locale de a învăţa, de a se adapta şi de a deveni mai competitive. Pe măsură ce firmele locale se maturizează, întreaga noastră societate beneficiază. Să îţi iubeşti ţara înseamnă să îţi doreşti să fie prosperă. Nu există prosperitate în izolaţionism sau autarhie. Suveranismul fără liberalism nu poate aduce decât regres, cei peste 1,1 milioane de români ce lucrează în multinaţionale ar trebui să ştie mai bine. Pentru prosperitate este nevoie de eficienţă, productivitate, cooperare internaţională şi integrare în pieţele europene şi globale, capital şi muncă. Investiţiile străine fac şi ele România mai prosperă", a notat reprezentantul CA al BNR.

În opinia sa, un alt aspect esenţial este forţa de muncă.

"Companiile ISD atrag, dar şi formează angajaţi mai bine pregătiţi, ceea ce contribuie direct la productivitatea ridicată. Este o spirală: salariile mari atrag specialişti, specialiştii susţin performanţa şi veniturile ridicate, ceea ce permite continuarea creşterilor salariale. În schimb, firmele non-ISD, în special IMM-urile autohtone, întâmpină dificultăţi în recrutarea şi păstrarea specialiştilor. Deşi firmele ISD sunt puţine ca număr (aproximativ 5% din totalul companiilor cu cifră de afaceri nenulă), ele contribuie cu peste 40% la cifra de afaceri totală a economiei şi setează un etalon ridicat de eficienţă. Indiferent de opiniile contrare exprimate în spaţiul public, realitatea este că economia românească este impulsionată în special de "motorul" companiilor mari şi/sau cu capital de provenienţă străină. Fac România mai prosperă. Un alt contrast major evidenţiat de date între cele două categorii: cifra de afaceri per angajat este aproape dublă în firmele ISD faţă de cele non-ISD, dar profitul per angajat, este doar marginal mai mare în firmele non-ISD", a subliniat reprezentantul CA al BNR.

O posibilă explicaţie este că multinaţionalele lucrează adesea în industrii cu marje mici şi volume mari (retail, auto, etc.). Mai mult, multinaţionalele reinvestesc frecvent câştigurile în modernizare şi expansiune, fapt evidenţiat inclusiv în rapoartele anuale ISD ale BNR, o mare parte din noile ISD-uri fiind, de fapt, profiturile reinvestite, susţine Cristian Popa.

"Pentru a dezvolta în continuare România, deschiderea economică trebuie să continue: investiţiile străine nu doar că stimulează productivitatea companiilor în care sunt realizate, dar creează şi efecte de spillover (difuzarea cunoştinţelor şi tehnologiilor către firmele locale), fie prin parteneriate, fie prin competiţie directă", a adăugat reprezentantul CA al BNR.

Potrivit acestuia, companiile mari şi cele cu capital străin nu obţin profituri uriaşe, aşa cum auzim adesea, ci împart beneficiile eficienţei operaţionale atât cu angajaţii, prin salarii mai mari, cu consumatorii, prin preţuri competitive, dar şi cu statul, plătind taxe.

"Aceste companii se detaşează prin productivitate ridicată, în timp ce microîntreprinderile, firmele exclusiv româneşti şi mai ales cele de stat rămân în urmă. Aceste disparităţi nu sunt întâmplătoare şi indică existenţa unor factori structurali ce influenţează eficienţa firmelor. În primul rând, economiile de scară, accesul mai facil la pieţele de capital şi capacitatea de a investi în tehnologie fac diferenţa. Investiţiile sunt esenţiale pentru creşterea productivităţii pe termen lung. Cele mai bune practici manageriale şi guvernanţa corporativă eficientă sunt alţi factori-cheie ce diferenţiază firmele performante. Lipsa lor poate conduce la alocare ineficientă a resurselor şi întârzieri în adoptarea inovaţiilor. În acest sens, se pare că prezenţa capitalului străin nu este doar o sursă de finanţare, ci şi un vector al transferului tehnologic", a punctat Cristian Popa.

În opinia sa, capitalul uman este un alt determinant fundamental al productivităţii.

"O forţă de muncă bine pregătită, educată, sănătoasă şi cu competenţe adecvate poate utiliza tehnologia mai eficient şi poate genera mai multă valoare adăugată. Inovarea şi digitalizarea separă şi ele firmele eficiente de cele mai puţin eficiente. România este la coada clasamentului când vine vorba de inovare în UE, în principal din cauza investiţiilor reduse în cercetare şi dezvoltare (R&D), atât din sectorul public, cât şi din sectorul privat. Dar inovarea nu înseamnă neapărat inventarea unui produs revoluţionar, nu trebuie să reinventăm roata, poate fi şi inovaţie de proces (găsirea unor metode mai bune de organizare a producţiei sau a lanţului logistic)", a precizat sursa citată.

Din păcate, prea multe reglementări şi birocraţia afectează în special firmele mici. Un cadru legislativ stufos şi impredictibil înseamnă costuri administrative inutile, care apasă disproporţionat asupra IMM-urilor. Companiile mari şi cele străine au resurse pentru a depăşi mai uşor aceste provocări (echipe dedicate sau capacitatea de a delega costul de conformare cu birocraţia), însă firmele mici pierd timp şi resurse valoroase în interacţiunea cu statul. Un mediu cu reglementări mai suple, debirocratizat, digitalizat şi cu instituţii eficiente ar permite firmelor să-şi valorifice întregul potenţial, susţine Cristian Popa.

"Un sistem de educaţie solid rămâne esenţial pentru o forţă de muncă productivă şi competitivă. La fel cum un sistem de sănătate eficient contribuie la o viaţă activă mai lungă şi la maximizarea speranţei de viaţă, o educaţie de calitate asigură capital uman bine pregătit. Creşterea productivităţii pe termen lung depinde de calitatea forţei de muncă, iar aici sistemul de educaţie poate oferi mai mult", a notat Cristian Popa.

În concluzie, există diferenţe de productivitate între firmele din România care se pot explica printr-o combinaţie de factori interni (dimensiune, management, capital investit, competenţele angajaţilor) şi factori externi (accesul la finanţare, reglementări, climatul investiţional), subliniază reprezentantul CA al BNR.

"Ce nu se poate explica este percepţia unora că refuzul capitalului străin, izolarea economică şi întoarcerea la un trecut idealizat ar fi o soluţie. Acel trecut nu a existat niciodată aşa cum este el glorificat astăzi, a fost doar un miraj, o iluzie convenabilă care ignoră eşecurile economiei centralizate. În lumea reală, modernă, prosperitatea nu vine din izolare, ci din integrare, cooperare şi scalare. Să îţi iubeşti ţara înseamnă să îţi doreşti să fie prosperă", a explicat Cristian Popa.

Potrivit acestuia, analiza prezentată reflectă valoarea economică generată, în medie, de fiecare angajat într-o companie activă, oferind o imagine de ansamblu asupra eficienţei diferitelor tipuri de firme.

"Analiza de faţă se bazează pe datele oficiale pentru anul 2023 şi urmăreşte productivitatea muncii în România printr-un indicator simplu, dar, cred eu, relevant: cifra de afaceri per salariat (CA/salariat). Acest raport reflectă valoarea economică generată, în medie, de fiecare angajat într-o companie activă, oferind o imagine de ansamblu asupra eficienţei diferitelor tipuri de firme. Iar diferenţele sunt mari şi greu de ignorat. Pentru a asigura o comparaţie relevantă, au fost incluse doar companiile care au realizat cifră de afaceri nenulă, excluzând firmele inactive sau cele care nu au raportat venituri.", a adăugat Popa.

De asemenea, el a menţionat că în raport nu sunt incluse PFA-urile sau alte forme similare de organizare, nici lucrătorii din administraţia publică sau cei care muncesc pentru companii străine în afara ţării.

"În analiză am inclus şi costurile salariale, care reflectă efortul total al companiilor pentru remunerarea angajaţilor, incluzând salariile brute, tichetele, primele şi alte beneficii, raportate la numărul de salariaţi. Desigur, fiecare firmă este diferită, iar media ascunde variaţii ample între sectoare şi companii individuale. Ştim exemplul lui Moisil, ştim că media ascunde multe, dar scopul acestei analize este să ofere o perspectivă generală asupra modului în care diferite tipuri de companii contribuie la bunăstarea societăţii. Un alt detaliu relevant este că, din totalul firmelor din România, aproximativ 170.000 de companii au declarat cifra de afaceri 0. Analiza de faţă se concentrează strict pe companiile care au generat venituri în 2023 şi se bazează pe cifrele oficiale declarate către autoritatea fiscală, fără a include eventuala economie gri", a mai explicat Cristian Popa. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.