Faliment personal cu reguli noi: suma minimă de care nu se poate atinge nimeni
12 Aprilie 2026
Cu puține zile în urmă, România a primit confirmarea, din partea agențiilor de rating, că măsurile fiscal-bugetare recent adoptate au reușit să evite încadrarea ratingului de țară, asociat titlurilor suverane, în categoria nerecomandată investițiilor (eng. junk), subliniază Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, într-o analiză pe care o puteţi citi în rândurile de mai jos.
Materializarea acestui rating ar fi avut un impact negativ sever asupra perspectivelor de dezvoltare ale țării. Iar România are nevoie, pe lângă însănătoșirea finanțelor publice, și de asigurarea unei creșteri economice sustenabile. A fost evitat un risc major, însă urmează o etapă crucială, în care eforturile de ajustare trebuie consolidate prin implementare și extinse prin reforme, într-un cadru coerent și predictibil.
Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor constituie un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare și externe.
Urgența consolidării finanțelor publice
Nevoia imperativă de corecție bugetară survine pe fondul unor obiective (re)devenite prioritare – ieșirea din procedura de deficit excesiv, sustenabilitatea datoriei publice, corectarea dezechilibrelor externe. Caracterul urgent al ajustării bugetare intervine după derapajul bugetar din 2024, când România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB în termeni ESA, cel mai mare deficit bugetar la nivelul Uniunii Europene.
Ajustarea deficitului a început chiar cu bugetul anului curent, în principal prin măsurile de înghețare a salariilor din sistemul public și a pensiilor. Însă și construcția bugetară a anului 2025 și-a dovedit fragilitatea, subestimând sever deficitul bugetar. După doar câteva luni de execuție bugetară, deficitul estimat a sărit de la 7% din PIB – potrivit legii bugetului, la circa 9% din PIB sau chiar peste – potrivit estimărilor de la jumătatea anului. Aceste evoluții au impus intensificarea eforturilor de corecție bugetară, reflectate în conținutul și amploarea „Pachetului 1”.
În acest context, dezbaterile sunt acaparate de diverse opinii privind anvergura și efectele așa-numitelor ”pachete de măsuri”. Sunt esențiale filtrarea și prioritizarea măsurilor prin prisma unei strategii bugetare multianuale, care să furnizeze soluții eficiente și o minimă predictibilitate pentru întreaga perioadă de ajustare, dar și după.
Să ne amintim faptul că Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu, agreat la finele anului trecut cu instituțiile UE, prevedea o corecție graduală a deficitului bugetar, cu o cadență anuală medie de circa 0,8 puncte procentuale din PIB. Însă aceste proiecții se raportau la un punct de plecare mai optimist, în ipoteza încadrării în ținta de deficit, când evoluția economiei era mult mai favorabilă ritmului asumat al ajustării. La acel moment, aveam în față scenariul unei ajustări (terapii) graduale.
În prezent, după deviația substanțială de la ținta de deficit pentru 2024, dar și de la deficitul asumat pentru 2025, estimările pachetului de măsuri indică un impact bugetar cumulat de aproape 4 puncte procentuale din PIB pentru 2025 și 2026. Astfel, efortul de ajustare ar permite apropierea de ținta de deficit bugetar proiectată inițial.
În acest context, prin anvergura măsurilor și pe fondul unui narativ public dominat de mesaje specifice austerității, deși nu tocmai fundamentate, s-a conturat imaginea unei corecții bugetare de amploare, cu trimiteri fataliste la cazul Greciei din anul 2009, atunci când statul elen a intrat în incapacitate de plată.
Citiţi mai departe aici.
