Draftul Pachetului II de măsuri consultat de DCBusiness modifică Legea registrului comerțului, Codul de procedură fiscală și Legea societăților.

Potrivit proiectului special dedicat registrului comerțului, reapare un regim de taxe pentru operațiunile ONRC, iar sumele ar urma să alimenteze un mecanism financiar nou pentru consolidarea activității instituției, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026. Concomitent, proiectul-cadru întărește regulile privind „inactivii” fiscali, distribuirea de dividende în companiile descapitalizate și cerințele de capitalizare ale SRL-urilor. Toate aceste măsuri sunt, repetăm, propuneri aflate în dezbatere și nu produc efecte până când nu trec prin procesul legislativ și actele subsecvente.

Taxe noi la Registrul Comerțului și mecanism de finanțare ONRC, doar din 2026

Draftul de modificare a Legii nr. 265/2022 introduce trei taxe aplicate serviciilor oferite de ONRC. Pentru înregistrarea unei cereri se propune o taxă de 200 de lei; pentru verificarea disponibilității și rezervarea denumirii societății, o taxă de 20 de lei; iar pentru transmiterea actelor către Monitorul Oficial, o taxă de 10 lei. Pentru depunerile realizate online, toate cuantumurile se înjumătățesc, ceea ce împinge antreprenorii către canalul digital și reduce birocrația la ghișeu. Nivelurile ar putea fi actualizate anual prin hotărâre de guvern, în funcție de inflație sau de costurile reale ale serviciilor. Expunerea de motive invocă obligațiile europene de a corela taxele cu costurile efective ale prestării, în special în mediul online, fără a depăși aceste costuri.

Citește și: Criză în coaliția de guvernare: Bolojan își asumă luni pachetul doi fiscal, cu dispute pe Anghel Saligny și pensiile magistraților

Din 1 ianuarie 2026 ar urma să funcționeze „Mecanismul de Sprijin Financiar pentru Consolidarea ONRC”, un circuit bugetar dedicat prin care sumele încasate din taxele menționate sunt vărsate zilnic în Trezorerie și apoi utilizate pentru digitalizare, mentenanță IT, dezvoltarea interconectărilor cu registrele europene și acoperirea cheltuielilor curente. Ministerul Justiției ar gestiona alocările, iar Ministerul Finanțelor ar opera ajustările bugetare trimestriale, pe baza execuției. Pentru mediul de afaceri, efectul direct este apariția unor costuri administrative moderate, cu un avantaj clar pentru depunerea online. Pentru ONRC, efectul așteptat este finanțarea predictibilă a proiectelor tehnice care au multiplicat cerințele în ultimii ani, de la verificarea beneficiarilor reali până la schimbul automat de date cu alte autorități.

„Inactivi” fiscali, POS și conturi obligatorii: reguli mai ferme în draftul pachetului

Proiectul-cadru propune extinderea definiției și a tratamentului pentru „inactivi” fiscali. O societate ar putea fi declarată inactivă dacă nu deține cel puțin un cont bancar sau un cont deschis la Trezorerie ori dacă nu depune situațiile financiare anuale într-un termen de cinci luni de la scadență. Statutul de inactiv atrage, potrivit Codului fiscal, consecințe serioase: pierderea unor drepturi fiscale, neacceptarea anumitor deduceri și o vizibilitate mai mare în analizele de risc ale ANAF. Tot în logica reducerii numerarului și a creșterii trasabilității, draftul vorbește despre extinderea obligației de a accepta plăți cu cardul, prin POS sau soluții online, pentru mai multe categorii de comercianți decât în prezent, cu termene de conformare și excepții pentru zonele fără acoperire tehnică. În paralel, se statuează obligația generală ca firmele să aibă cont bancar sau cont la Trezorerie; băncile ar putea refuza deschiderea doar în temeiul regulilor de prevenire a spălării banilor sau al sancțiunilor internaționale. Pentru nerespectarea acestor cerințe, se evocă sancțiuni contravenționale, cu amenzi semnificative, însă cuantumurile și procedurile sunt, la acest moment, în lucru și pot fi ajustate pe parcursul dezbaterilor.

Capital minim 8.000 lei la SRL și frână la dividende, cât timp firma e descapitalizată

Una dintre cele mai vizibile schimbări propuse este reintroducerea unei cerințe substanțiale de capitalizare pentru SRL-uri: un capital social minim de 8.000 de lei. În prezent, pragul este simbolic, de 1 leu, ceea ce a înlesnit înființarea rapidă de companii, dar a creat, în paralel, un ecosistem cu multe societăți subcapitalizate. Potrivit draftului, firmele existente ar avea un termen de cel mult doi ani pentru a atinge noul prag, prin majorare de capital sau transformări corporative permise de lege; în caz contrar, ONRC ar putea sesiza instanța pentru dizolvare. Propunerea resetează standardul de protecție a creditorilor și transmite un semnal de responsabilizare a asociaților cu privire la finanțarea de bază a entității.

Proiectul atinge și zona distribuirii profiturilor. Atunci când activul net scade sub jumătate din capitalul social sau există pierderi reportate care nu au fost acoperite, distribuirea de dividende ar fi interzisă până la reîntregirea capitalului. Sunt vizate și fluxurile intra-grup cu risc fiscal, precum avansuri către afiliați sau finanțări care pot înrăutăți poziția patrimonială a societății. Încălcarea interdicțiilor ar atrage răspundere pentru administratorii și asociații care au aprobat distribuirea, inclusiv obligația de restituire și amenzi. Intenția declarată este de a limita practica „scoaterii banilor” din firmă în perioade de dezechilibru și de a forța refacerea capitalului propriu înainte de orice plată către proprietari.

Impact pentru antreprenori și calendarul de aplicare

Pentru un SRL nou, după intrarea în vigoare, costul birocratic de pornire ar include taxele ONRC menționate, comisioanele bancare pentru deschiderea contului și, mai ales, aportul la capitalul minim de 8.000 de lei. Pentru companiile existente, perioada de tranziție de doi ani oferă flexibilitate, însă presupune planificare financiară. În același timp, disciplinele noi privind conturile obligatorii, acceptarea plăților cu cardul și raportarea mai strictă a situațiilor financiare pot aduce costuri operaționale suplimentare, dar cresc transparența și credibilitatea în relația cu partenerii și autoritățile. În privința taxelor ONRC, diferența între depunerea la ghișeu și cea online devine relevantă: pentru antreprenorii care digitalizează complet fluxurile, costul administrativ se înjumătățește.

Atât proiectul sectorial pentru Legea nr. 265/2022, cât și proiectul-cadru „pachetul doi” sunt, subliniem, propuneri în dezbatere. Urmează colectarea observațiilor, avizarea interministerială, eventuale modificări și înaintarea spre adoptare. Pentru componenta ONRC, taxele și mecanismul financiar ar intra, în cel mai optimist scenariu, de la 1 ianuarie 2026, cu proceduri ulterioare la Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor. Reglementările privind inactivitatea fiscală, conturile obligatorii, POS-ul și capitalul minim vor avea, cel mai probabil, termene de conformare diferențiate, pentru a evita șocuri operaționale. Până la publicarea formei finale în Monitorul Oficial, toate cifrele și termenele trebuie privite ca orientative.

Menționăm că aceste informații pot suferi modificări.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.