Venituri în creștere nominală, dar erodate de inflație

Comparativ cu septembrie 2024, salariul mediu net a crescut cu 4,1%, însă indicele câștigului salarial real – raportul dintre evoluția salariilor și cea a prețurilor de consum – a coborât la 94,7%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a angajaților este cu peste 5% mai mică decât anul trecut.

Această erodare vine în contextul în care inflația anuală a ajuns în octombrie la 9,8%, alimentată de scumpirile la energie electrică, gaze, chirii și servicii. Astfel, deși salariile cresc în cifre absolute, ritmul lor este inferior celui al prețurilor, ceea ce afectează în special angajații din sectoarele cu venituri mici sau fără beneficii suplimentare.

Unde s-au câștigat cele mai mari salarii

Cele mai mari câștiguri s-au înregistrat în extracția petrolului și gazelor naturale (12.433 lei net) și în tehnologia informației (12.136 lei net) – două domenii care continuă să beneficieze de salarii peste media națională.

La polul opus se află angajații din hoteluri și restaurante (3.383 lei) și cei din industria textilă (3.446 lei), domenii unde majorările salariale nu au reușit să țină pasul cu inflația.

În sectorul bugetar, s-au înregistrat creșteri moderate: +2,1% în învățământ (ca urmare a reluării plății cu ora) și +0,4% în administrația publică, în timp ce salariile din sănătate și asistență socială au stagnat (-0,1%).

Cauzele creșterii diferențiate

INS explică faptul că saltul salarial din septembrie a fost determinat de acordarea unor prime trimestriale, bonusuri de performanță și ajutoare bănești, dar și de realizări de producție mai mari în unele sectoare.

Citește și: Inflația anuală a urcat la 9,8% în octombrie. Energia și serviciile au împins prețurile în sus

Cea mai mare creștere procentuală s-a înregistrat în serviciile financiare auxiliare (+16,4%) și în extracția petrolului și gazelor (+14%), în timp ce transporturile aeriene (-14,9%) și sectorul energetic (-6%) au consemnat scăderi, pe fondul reducerii veniturilor variabile și a încasărilor.

Implicațiile macroeconomice: presiuni inflaționiste și risc de stagnare a consumului

Deși creșterea salarială nominală ar putea fi privită pozitiv, economiștii avertizează că, în absența unei temperări a inflației, puterea reală de cumpărare continuă să scadă, afectând cererea internă și consumul – principalul motor al economiei.

Mai mult, ritmul lent de creștere a productivității față de salarii și presiunea pe costurile companiilor pot genera efecte secundare:

• reducerea investițiilor private, în special în industriile cu marje mici;

• amânarea angajărilor sau creșterea contractelor part-time;

• menținerea presiunilor inflaționiste dacă firmele transferă costurile salariale în prețurile finale.

„România se află într-un punct de echilibru fragil: salariile cresc, dar nu suficient pentru a compensa scumpirile. În lipsa unei reduceri consistente a inflației, puterea de cumpărare va continua să se erodeze până cel puțin în prima jumătate a lui 2026”, au declarat analiști citați de DCBusiness.

Perspective

În lunile următoare, salariile ar putea înregistra noi creșteri sezoniere odată cu acordarea primelor de sfârșit de an și a bonusurilor din profit, dar efectul real asupra veniturilor va depinde de evoluția prețurilor la energie și alimente.

Următorul raport INS privind câștigurile salariale va fi publicat pe 12 decembrie 2025, odată cu actualizarea datelor pentru luna octombrie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.