România respectă integral toate sancţiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte Federaţia Rusă, nu a mai importat ţiţei din această ţară din 5 decembrie 2022 şi produse petroliere din 5 februarie 2023 şi nu va importa nici în viitor, transmite ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan.

"Astăzi, agenţia Reuters a publicat un articol care conţine informaţii eronate, afirmând că România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice din Federaţia Rusă. Pentru acest lucru, am cerut un drept la replică şi actualizarea ştirii de către agenţia de presă. România nu a mai importat ţiţei din Federaţia Rusă din 5 decembrie 2022 şi nu a mai importat produse petroliere din 5 februarie 2023. România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau ţiţei din Federaţia Rusă şi respectă integral toate sancţiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene", a scris Bogdan Ivan, vineri seara, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

El a subliniat că orice încălcare a legislaţiei europene va fi penalizată fără ezitare.

"Încălcarea regimului de sancţiuni stabilite la nivel european constituie infracţiune şi se pedepseşte cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani", a precizat ministrul.

Acesta a adăugat că România nu face compromisuri când vine vorba de obligaţiile sale ca stat membru al Uniunii Europene şi de protejarea securităţii sale energetice.

"Dacă există persoane care au informaţii privind operatori economici ce încalcă regimul sancţiunilor aprobat de UE, cer să fie sesizate autorităţile competente. În calitate de ministru al Energiei, voi deferi justiţiei, imediat, orice caz de încălcare a legii în privinţa companiilor şi persoanelor responsabile cu importurile de energie şi hidrocarburi din Federaţia Rusă", a punctat ministrul Energiei.

Conform unei analize publicate vineri de Reuters, statele europene, inclusiv România, se numără printre cei mai înfocaţi susţinători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei, cu toate acestea mai multe state europene şi-au intensificat importurile de energie rusească, aducătoare de miliarde de euro pentru economia de război a Moscovei.

Blocul comunitar şi-a redus dependenţa de Rusia, odinioară furnizorul său dominant de energie, cu aproximativ 90% din 2022. Cu toate acestea, în primele opt luni ale acestui an, a importat energie rusească de peste 11 miliarde de euro, potrivit analizei Reuters, realizate pe baza datelor de la Centrul pentru Cercetare în Domeniul Energiei şi Aerului Curat (CREA), o organizaţie de cercetare independentă cu sediul la Helsinki.

Şapte dintre cele 27 de ţări membre ale UE şi-au crescut valoarea importurilor faţă de anul precedent, inclusiv cinci ţări care susţin Ucraina în război. De exemplu, Franţa a înregistrat o creştere cu 40% a achiziţiilor de energie rusească, ajungând la 2,2 miliarde de euro, în timp ce Ţările de Jos şi-au majorat achiziţiile cu 72%, ajungând la 498 de milioane de euro, arată analiza.

Reprezentanţii Ministerului francez al Energiei au declarat pentru Reuters că valoarea importurilor de energie rusească ale Franţei a crescut anul acesta, deoarece a deservit clienţi din alte state, fără a numi ţări sau companii. Datele de pe piaţa gazelor sugerează că o parte din importurile franceze din Rusia sunt trimise mai departe în Germania, potrivit analiştilor Kpler.

Guvernul olandez a declarat că, deşi susţine planurile UE de eliminare treptată a energiei ruseşti, până când aceste propuneri nu sunt incluse în legislaţia UE este neputincios să blocheze contractele existente dintre companiile energetice europene şi furnizorii ruşi.

UE, care a interzis deja majoritatea achiziţiilor de ţiţei şi combustibil rusesc, a anunţat planuri de a accelera interdicţia privind gazul natural lichefiat (GNL) rusesc până în 2027, începând cu 2028. GNL reprezintă acum cel mai mare import de energie rusească din UE, reprezentând aproape jumătate din valoarea totală a achiziţiilor, arată datele.

Ungaria şi Slovacia - care menţin legături strânse cu Kremlinul şi resping orice idee de renunţare la gazul rusesc - rămân importatori majori, reprezentând împreună cinci miliarde de euro din acest total. Acestea nu ar fi afectate de sancţiunile planificate ale UE asupra GNL-ului, care necesită sprijinul unanim al statelor membre, deoarece ar putea primi în continuare gaz rusesc prin conducte până în 2028.

Ungaria s-a numărat printre cele şapte ţări care au înregistrat o creştere a valorii importurilor de energie rusească în acest an, cu 11%, conform datelor. Franţa şi Olanda sunt alături de alte patru ţări ale căror guverne sprijină Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creştere de 3%, Croaţia (55%), România (57%) şi Portugalia (167%), mai arată analiza. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.