ANRE modifică tarifele pentru Transelectrica. Ce înseamnă acest lucru pentru consumatori?

Oana Pavelescu |
Data publicării:
Transelectrica / FOTO: Facebook
Transelectrica / FOTO: Facebook

ANRE scumpește serviciile de sistem pentru Transelectrica. Impactul se vede deja în costurile pieței de energie.

Factura de energie riscă noi presiuni: ANRE a aprobat o creștere a tarifului pentru serviciile de sistem practicate de Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport al energiei electrice. De la 1 septembrie 2025, tariful urcă la 12,79 lei/MWh, cu aproape 6% mai mult decât cel aplicat din iunie, iar costul suplimentar, chiar dacă pare mic la prima vedere, se traduce în zeci de milioane de lei la nivelul întregii piețe.

Ordin ANRE publicat în Monitorul Oficial

Decizia a fost consfințită prin Ordinul nr. 60/2025 al ANRE, publicat în Monitorul Oficial nr. 796/27.VIII.2025. Noul tarif va intra în vigoare la 1 septembrie și îl abrogă pe cel anterior, Ordinul nr. 21/2025, care fixase în iunie un nivel de 12,06 lei/MWh.

Este a doua modificare de tarif din acest an, după cea aplicată la începutul verii, ceea ce arată că reglementatorul ajustează periodic costurile pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnice și economice din sistemul energetic.

Ce sunt serviciile de sistem și de ce contează

Pentru consumator, termenul de „servicii de sistem” pare abstract. În realitate, aceste servicii reprezintă activitățile prin care Transelectrica menține stabilitatea rețelei: echilibrează permanent între producția și consumul de energie, asigură frecvența de 50 Hz și intervine rapid atunci când apar dezechilibre majore.

Practic, fără aceste servicii, sistemul național ar risca pene de curent sau fluctuații frecvente. De aceea, tariful de sistem este obligatoriu pentru toți producătorii și furnizorii de energie, fiind inclus în tarifele reglementate și, în final, în factura consumatorilor.

Creșterea în cifre

La nivel individual, diferența de 0,73 lei/MWh pare infimă. Pentru o gospodărie cu un consum lunar de 100 kWh, impactul imediat ar însemna câțiva bani în plus pe lună – practic nesemnificativ.

Însă, la nivel național, consumul anual depășește 50 TWh. În aceste condiții, o creștere de 0,73 lei pentru fiecare MWh înseamnă costuri suplimentare de peste 35 de milioane de lei pe an pentru întregul sistem. Aceste sume vor fi suportate de furnizori și, treptat, transferate către consumatori.

Citește și: Se dau bani pentru energie! Tot ce trebuie să știți

Context și comparații

În 2024, tariful pentru serviciile de sistem a fost în jur de 11 lei/MWh. În mai puțin de un an, nivelul a urcat la aproape 13 lei. Creșterea procentuală este de peste 15% într-o perioadă scurtă, ceea ce reflectă presiunile tot mai mari asupra sistemului energetic: consum în creștere, integrarea tot mai multor surse regenerabile și nevoia de echilibrare mai frecventă.

Astfel de majorări au loc într-un moment sensibil: de la 1 iulie 2025, piața de energie electrică a intrat într-o etapă de liberalizare completă, iar schemele de plafonare a prețurilor pentru populație vor fi reduse treptat. Orice creștere a componentelor reglementate se va simți mai puternic în facturi atunci când plafonarea va fi eliminată.

Cine suportă costurile

Pe termen scurt, furnizorii de energie sunt cei care trebuie să acopere diferența. Mulți însă atrag atenția că aceste ajustări constante le comprimă marjele de profit și creează presiune pentru renegocierea contractelor cu clienții. În lipsa unor mecanisme de compensare, este doar o chestiune de timp până când costurile suplimentare vor fi transferate către consumatori.

De altfel, companiile mari de utilități au început deja să semnaleze că o serie de tarife reglementate – transport, distribuție, servicii de sistem – cresc mai repede decât prețurile de producție, iar acest dezechilibru riscă să facă piața mai scumpă și mai instabilă.

Concluzie

Majorarea tarifului pentru serviciile de sistem la 12,79 lei/MWh nu se va vedea imediat și dramatic pe facturile românilor, dar reprezintă încă o cărămidă la zidul costurilor care se ridică în energie. Impactul real, de câțiva bani pe kWh, poate părea mic, dar la nivelul întregii economii înseamnă zeci de milioane de lei.

Iar atunci când schema de plafonare va fi retrasă, astfel de ajustări se vor resimți mult mai puternic. În fond, mesajul e clar: stabilitatea rețelei are un preț, iar acest preț crește constant și, mai devreme sau mai târziu, tot consumatorul final va fi cel care îl plătește.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 5.0722
Diferența 0.0000
Zi precendentă 5.0722
USD
Azi 4.3443
Diferența 0.0000
Zi precendentă 4.3443
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 5.0722 RON
USD flag1 USD = 4.3443 RON
GBP flag1 GBP = 5.8500 RON
CHF flag1 CHF = 5.4228 RON
AUD flag1 AUD = 2.8368 RON
DKK flag1 DKK = 0.6795 RON
CAD flag1 CAD = 3.1586 RON
HUF flag1 HUF = 0.0128 RON
JPY flag1 JPY = 0.0295 RON
NOK flag1 NOK = 0.4314 RON
SEK flag1 SEK = 0.4587 RON
XAU flag1 XAU = 476.0494 RON
Monede Crypto
1 BTC = 473956.31RON
1 ETH = 19352.68RON
1 LTC = 479.05RON
1 XRP = 12.19RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET20557.04-0.01%
BET-BK3956.81-0.34%
BET-EF1114.620.11%
BET-FI71222.40-0.78%
BET-NG1500.81-0.25%
BET-TR47695.93-0.02%
BET-TRN46116.44-0.02%
BET-XT1760.49-0.16%
BET-XT-TR3999.24-0.16%
BET-XT-TRN3876.69-0.16%
BETAeRO948.63-0.17%
BETPlus3012.170.00%
RTL45918.520.03%

Opinii

Analistul economic Adrian Negrescu / FOTO: Facebook

Negrescu: TVA-ul ne „sângerează” bugetul, taxarea inversă e soluția

Adrian Negrescu: Extinderea taxării inverse, o...

Cristian Popa, BNR

Cele trei sectoarele unde România nu găsește oameni. Avertisment din partea BNR

BNR: România are un deficit de forță de muncă...

Adrian Negrescu / Foto: Agerpres

Adrian Negrescu: Pilonul II de pensii, un fel de ajutor de înmormântare

- Pilonul II, „bani de buzunar” sau „ajutor de...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel