Șeful Nuclearelectrica renunță la mandat. Plecarea vine în plină criză la Cernavodă și după blocajul NuScale

Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a solicitat încetarea contractului de mandat, după aproape nouă ani la conducerea companiei. Plecarea are loc într-un moment complicat pentru producătorul de energie: ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, iar proiectul reactoarelor modulare NuScale de la Doicești se confruntă cu neînțelegeri comerciale și întârzieri.

Nuclearelectrica a anunțat marți, 25 august, că a fost notificată cu privire la solicitarea lui Cosmin Ghiță de încetare a contractului de mandat.

„Nuclearelectrica va comunica data efectivă la care renunțarea la mandat urmează să își producă efectele”, precizează compania în raportul transmis Bursei de Valori București și Autorității de Supraveghere Financiară.

Compania nu a comunicat motivele retragerii și nici cine va prelua conducerea executivă. Prin urmare, nu există în acest moment informații oficiale care să lege plecarea lui Cosmin Ghiță de problemele operaționale sau de proiectele de investiții ale Nuclearelectrica.

„SN Nuclearelectrica SA îi mulțumește domnului Cosmin Ghiță pentru contribuția adusă la dezvoltarea companiei pe perioada derulării mandatelor sale de director general al companiei”, se mai arată în raport.

Cosmin Ghiță conduce Nuclearelectrica din septembrie 2017. Compania este controlată de statul român, prin Ministerul Energiei, și operează cele două reactoare nucleare de la Cernavodă.

Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite

Schimbarea de la conducerea companiei intervine în timpul uneia dintre cele mai dificile situații operaționale traversate în ultimii ani de Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.

Unitatea 1 a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie, după ce nivelul Dunării a coborât până aproape de limita care permite alimentarea în siguranță cu apă a sistemelor centralei. Unitatea 2 a continuat să funcționeze pentru o perioadă, însă a fost oprită controlat pe 13 august, pe fondul scăderii în continuare a nivelului fluviului.

Autoritățile au recurs la măsuri excepționale pentru redirecționarea unei cantități mai mari de apă către canalul de alimentare al centralei. Printre acestea s-au numărat derocarea unei porțiuni de la intrarea pe brațul Bala, dragarea albiei și scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră.

Intervențiile au reușit temporar să ridice nivelul apei cu aproximativ patru centimetri și să prelungească funcționarea Unității 2, însă nu au putut împiedica oprirea reactorului, în condițiile în care debitul Dunării a coborât la valori istorice, de aproximativ o treime din media perioadei. Reuters a relatat că debitul ajunsese la numai 1.370 de metri cubi pe secundă.

La începutul acestei săptămâni, Nuclearelectrica preciza că ambele unități se află în „stare sigură oprită”, fără riscuri operaționale sau de securitate nucleară. Compania nu stabilise încă o dată pentru reconectarea lor la Sistemul Energetic Național, decizia urmând să depindă de evoluția condițiilor hidrologice și de datele tehnice disponibile.

În condiții normale de funcționare, cele două reactoare, cu o putere de aproximativ 700 MW fiecare, asigură împreună aproape 20% din producția de electricitate a României.

Neînțelegerile din proiectul NuScale

Nuclearelectrica traversează și o perioadă complicată în ceea ce privește proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, dezvoltat împreună cu compania americană NuScale Power.

Proiectul prevede construirea a șase module cu o capacitate totală de 462 MW și a fost evaluat într-o primă etapă la aproximativ 7 miliarde de euro. Decizia finală de investiție a fost aprobată în februarie 2026, dar cu mai multe condiții care trebuiau îndeplinite până în luna iunie.

Termenul a expirat fără ca părțile să ajungă la un acord asupra condițiilor comerciale. Principala divergență privește împărțirea riscurilor pentru această tehnologie, care nu are încă un istoric de exploatare comercială.

România a propus un mecanism de tip „1+5”: achiziționarea și construirea unui prim reactor, urmată de plata celorlalte cinci module numai după ce primul devine complet funcțional. O altă variantă prevedea achiziționarea tuturor celor șase module, dar cu obligația NuScale de a rambursa costurile dacă primul reactor nu funcționează conform proiectului.

Potrivit explicațiilor furnizate anterior de Nuclearelectrica, NuScale nu ar fi respins în principiu formula „1+5”, dar părțile nu au ajuns la un acord privind modul concret de aplicare și condițiile comerciale.

În proiect au fost alocate până acum aproximativ 240 de milioane de dolari pentru studii, licențiere și achiziționarea amplasamentului. Cea mai mare parte a finanțării a fost asigurată de Nuclearelectrica, sub formă de împrumuturi către RoPower Nuclear, companie deținută în cote egale de producătorul de stat și Nova Power and Gas.

În urma blocajului, acționarii Nuclearelectrica au aprobat analizarea altor tehnologii SMR și a unor scenarii alternative. Compania a susținut însă că proiectul NuScale nu poate fi declarat oficial un eșec și că negocierile continuă, obiectivul fiind găsirea unui acord asupra condițiilor comerciale. Detalii despre blocajul proiectului și sumele investite au fost prezentate de HotNews.

Renunțarea lui Cosmin Ghiță la mandat deschide astfel o perioadă de tranziție la conducerea uneia dintre cele mai importante companii energetice ale statului, într-un moment în care aceasta trebuie să gestioneze simultan repornirea reactoarelor de la Cernavodă și deciziile privind viitorul proiectului nuclear de la Doicești.