DCBusiness Finante S-a lansat platforma PNRR Proiecte. Aplicanții pot trimite solicitările de finanțare

S-a lansat platforma PNRR Proiecte. Aplicanții pot trimite solicitările de finanțare

Platforma prin care se pot depunse solicitările de finanțare a fost lansată / Foto: Arhivă
Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene a lansat platforma PNRR Proiecte.

Începând cu data de 31.03.2022, platforma pentru depunerea și gestionarea proiectelor aferente investițiilor din PNRR dezvoltată de Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene este disponibilă utilizatorilor la această adresă: https://proiecte.pnrr.gov.ro/#/home

Aplicanții se vor putea înregistra pe platformă și vor putea completa toate informațiile necesare în vederea depunerii de proiecte pe apelurile deschise.

Independent de platforma dezvoltată de MIPE, coordonatorii pot folosi resurse/platforme proprii, astfel apelurile vor fi disponibile în momentul în care entitatea responsabilă de gestionarea acestora va anunța oficial data, ora și platforma unde se va lansa apelul.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) a fost evaluat pozitiv de Consiliul Uniunii Europene astăzi, 28 octombrie, ultima etapă la nivelul instituţiilor europene. Astfel, România are la dispoziţie 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme şi investiţii esenţiale.

România a RATAT două jaloane din PNRR care ar fi trebuit gestionate în acest trimestru

În baza aprobării Guvernului României şi a Preşedintelui României, a fost semnat la Bucureşti la data de 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la data de 15 decembrie 2021 Acordul de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, în valoare de 14.942.153.000 euro. Textul Acordului de împrumut reflectă prevederile Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 şi ale Regulamentelor UE relevante şi este totodată rezultatul consultărilor tehnice între CE şi statele membre, inclusiv României, fiind aplicabil, în mod similar, în acelaşi format, tuturor statelor membre. Potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranşe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor şi ţintelor în cadrul reformelor şi investiţiilor asociate împrumutului, astfel cum sunt prevăzute în Anexa la această Decizie. Totodată, CE va disponibiliza o prefinanţare de 13% din împrumut (circa 1,94 miliarde de euro), după intrarea în vigoare a Acordului. Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din Tranşa/Tranşele ulterioare. În situaţia în care sumele din prefinanţare nu pot fi justificate până la data de 31 decembrie 2026, acestea vor fi rambursate CE, după cum va stabili CE.

România are pentru 2022 o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţiilor din program, a precizat MIPE. Potrivit sursei citate, pentru anul 2021 şi pentru primul trimestru din 2022, sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane.

Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor (jaloane şi ţinte). În total, sunt 507 de jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

În total, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se menţionează în comunicat.

Din aceşti bani, 14,24 miliarde de euro reprezintă un grant, iar 14,942 miliarde de euro reprezintă o finanţare acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. 

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.