Ratele românilor rămân sub presiune. ROBOR nu cedează, iar IRCC stă sus

Dobânzile din piața interbancară rămân la niveluri ridicate, iar datele publicate de Banca Națională a României arată o piață monetară în continuare tensionată, cu impact direct asupra creditelor în lei, asupra costului de finanțare al statului și, indirect, asupra întregii economii. ROBOR la 3 luni, indicator folosit pentru o parte dintre creditele mai vechi în lei, a rămas luni, 22 iunie, la 5,84% pe an, în timp ce IRCC, indicele de referință pentru creditele consumatorilor, este de 5,58% pe an.

ROBOR la 3 luni rămâne la 5,84%. Ce se întâmplă cu celelalte scadențe

Potrivit datelor BNR, la ora 11:00, ROBOR la 3 luni a fost cotat la 5,84% pe an, același nivel ca în ședința precedentă. ROBOR la 6 luni a urcat ușor, de la 5,92% la 5,92% - practic fără modificare vizibilă la nivelul raportării -, iar ROBOR la 12 luni s-a menținut la 5,97%.

Pe termen foarte scurt, ROBOR overnight și tomorrow-next au coborât ușor, de la 5,63% la 5,62%. ROBOR la o săptămână a rămas la 5,71%, iar ROBOR la o lună s-a menținut la 5,74%.

Pe partea ROBID, adică dobânzile la care băncile atrag depozite între ele, nivelurile au rămas neschimbate față de 19 iunie. ROBID overnight și tomorrow-next au fost de 5,35%, ROBID la o săptămână de 5,43%, ROBID la o lună de 5,46%, ROBID la 3 luni de 5,54%, ROBID la 6 luni de 5,59%, iar ROBID la 12 luni de 5,64%.

Diferența dintre ROBID și ROBOR arată marja din piața interbancară între dobânzile la care băncile atrag și plasează lichiditate. Pentru populație, cel mai urmărit reper rămâne însă ROBOR la 3 luni, deoarece acesta influențează ratele la o parte dintre creditele contractate înainte de trecerea la IRCC.

IRCC este 5,58%. De ce contează pentru cei cu credite

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor, IRCC, este de 5,58% pe an pentru trimestrul IV 2025. Acesta este indicatorul folosit pentru creditele noi acordate consumatorilor, după modificările introduse prin OUG 19/2019.

Pentru debitori, nivelul IRCC contează deoarece intră în calculul dobânzii variabile la creditele de consum și la creditele ipotecare noi în lei. Chiar dacă ROBOR este urmărit zilnic și reacționează mai rapid la mișcările din piață, IRCC are un decalaj de calcul, fiind stabilit pe baza tranzacțiilor efective din piața monetară și publicat trimestrial.

În practică, asta înseamnă că modificările de dobândă se transmit cu întârziere în ratele celor care au credite legate de IRCC, în timp ce creditele legate de ROBOR pot resimți mai rapid evoluțiile din piața interbancară.

Dobânda-cheie a BNR este încă 6,50%

Dobânda de politică monetară a BNR este de 6,50% pe an, nivel valabil din 8 august 2024. Facilitatea de creditare este la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%. Ultima ședință a Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară a avut loc pe 15 mai 2026.

Acest coridor al dobânzilor explică de ce dobânzile din piața interbancară se mențin în continuare la niveluri ridicate. Băncile se finanțează și își plasează lichiditatea în jurul reperelor stabilite de banca centrală, iar nivelul dobânzii-cheie rămâne un semnal important pentru costul creditului în economie.

Depozitele interbancare arată o piață cu lichiditate mai redusă față de media lunii mai

La 19 iunie, volumul mediu zilnic al stocului depozitelor pe piața monetară interbancară a fost de 2,317 miliarde lei, cu o rată medie a dobânzii de 5,68% pe an. La nivelul lunii mai, stocul mediu fusese de 3,105 miliarde lei, cu o dobândă de 5,63%.

Pe partea tranzacțiilor, volumul mediu zilnic a fost de 295,3 milioane lei la 19 iunie, cu o dobândă de 5,59%. În mai, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor fusese de 893,3 milioane lei, la o dobândă de 5,54%.

Scăderea volumelor față de media lunii mai sugerează o activitate mai redusă în piața monetară interbancară, în timp ce dobânzile rămân ușor peste nivelurile medii precedente.

Statul s-a împrumutat pe termen lung la un randament mediu de 7,01%

Datele BNR privind piața primară a titlurilor de stat arată că Ministerul Finanțelor a atras, la licitația din 22 iunie, 429,5 milioane lei prin obligațiuni de stat cu scadența la 30 iulie 2040. La această sumă s-au adăugat 15 milioane lei în sesiunea necompetitivă, ceea ce duce totalul adjudecat la 444,5 milioane lei.

Randamentul mediu de adjudecare a fost de 7,01% pe an, iar randamentul maxim acceptat a fost de 7,02%. Rata cuponului pentru această emisiune este de 7,25% pe an.

Prin comparație, la licitația din 17 iunie, pentru obligațiuni de stat cu scadența la 29 iulie 2030, statul a atras 975,1 milioane lei la licitația de referință și 70 milioane lei în sesiunea necompetitivă, adică un total de 1,045 miliarde lei. Randamentul mediu de adjudecare a fost atunci de 6,59%, iar randamentul maxim de 6,60%, cu o rată a cuponului de 6,85%.

Diferența dintre cele două licitații arată costul mai mare al finanțării pe termen foarte lung. Pentru scadența din 2040, investitorii au cerut un randament de peste 7%, ceea ce reflectă atât riscul de durată, cât și percepția asupra costului viitor al finanțării statului.

Pe piața titlurilor de stat, randamentele de referință rămân aproape de 7% la 10 ani

Ratele de referință pentru titlurile de stat, calculate la ora 12:00, arată că la 19 iunie randamentul BID la 10 ani a fost de 6,87%, în ușoară scădere față de 6,90% în ziua precedentă. Pe segmentul ASK, randamentul la 10 ani a fost de 6,67%, neschimbat față de 18 iunie.

La 5 ani, randamentul BID a fost de 6,67%, iar la 3 ani de 6,48%. Pe scadențele mai scurte, randamentul BID a fost de 6,13% la 6 luni și 6,23% la 12 luni.

Aceste niveluri sunt importante deoarece influențează costul la care statul se finanțează, dar și reperele folosite de investitori pentru evaluarea altor instrumente financiare din economie.

Piața valutară: volume mai mici în mai față de aprilie

Pe piața valutară interbancară, volumul total mediu zilnic a fost de 2,461 miliarde euro în mai, în scădere față de 2,567 miliarde euro în aprilie. Cumpărările de valută de la clienți au fost de 2,180 miliarde euro, iar vânzările către clienți de 2,152 miliarde euro.

Operațiunile interbancare au coborât la 254 milioane euro în mai, față de 312,5 milioane euro în aprilie. Datele indică o activitate ușor mai redusă pe segmentul valutar interbancar, dar cu volume încă semnificative.

Ce înseamnă aceste date pentru populație și economie

Pentru românii cu credite, mesajul principal este că dobânzile rămân ridicate. ROBOR la 3 luni este în continuare aproape de 6%, iar IRCC este peste 5,5%, ceea ce menține presiunea pe ratele lunare. Chiar dacă nu apar salturi spectaculoase de la o zi la alta, nivelul actual al dobânzilor rămâne ridicat față de perioada dobânzilor foarte mici.

Pentru stat, finanțarea pe termen lung rămâne scumpă. Randamentele de peste 7% la obligațiunile cu scadență în 2040 arată că investitorii cer prime consistente pentru a împrumuta România pe perioade lungi. În final, costurile mai mari de finanțare se reflectă în buget, în cheltuielile cu dobânzile și în presiunea asupra deficitului.

Pentru economie, combinația dintre dobânzi bancare ridicate, randamente mari la titlurile de stat și lichiditate atent gestionată în piața monetară înseamnă un mediu în care creditarea rămâne prudentă, investițiile sunt mai scumpe, iar deciziile de consum și finanțare sunt influențate direct de costul banilor.