Cseke taie posturi și schimbă regulile: poliția locală redusă, permis suspendat pentru amenzi neplătite
24 Februarie 2026
Între decembrie 2024 și mai 2025, România a traversat una dintre cele mai tensionate perioade politice din ultimii ani, marcată de proteste masive declanșate după anularea alegerilor prezidențiale. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, iar presiunea civică a schimbat fundamental peisajul politic, culminând cu victoria unei administrații pro-europene.
Cum au început protestele
Scânteia a fost decizia controversată de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, pe fondul acuzațiilor de nereguli și ingerințe externe. Pentru mulți români, momentul a fost perceput drept o lovitură directă la adresa democrației.
Primele manifestații au avut loc la București, dar foarte repede s-au extins și în marile orașe din țară – Cluj, Timișoara, Iași, Constanța. Strada a cerut nu doar organizarea de noi alegeri, ci și garanții suplimentare de transparență electorală.
Dimensiunea mișcării civice
Protestele au adunat zeci de mii de oameni în Piața Universității și în piețele centrale ale altor orașe. Participanții au fost extrem de diverși: de la tineri studenți până la pensionari, de la antreprenori la angajați din sectorul public.
Lozinca dominantă a fost „Vrem vot liber!”, iar pancartele au cerut respectarea statului de drept și apărarea parcursului european al României.
Reacția autorităților
Inițial, autoritățile au încercat să tempereze protestele prin apeluri la calm și promisiuni de reformă electorală. Însă manifestațiile nu s-au stins, ci au crescut în intensitate. Presiunea străzii, alături de reacțiile internaționale, a forțat puterea să accepte un nou calendar electoral și să vină cu angajamente clare privind organizarea de alegeri libere.
Citește și: TVA majorat la 21%, accize crescute și salarii înghețate – măsuri de austeritate în România
Schimbarea de direcție
În mai 2025, România a ales un nou președinte – Nicușor Dan – cu o platformă puternic pro-europeană. Victoria sa a fost percepută drept rezultatul direct al mobilizării civice și al protestelor care au arătat că societatea nu acceptă compromisuri privind democrația.
Astfel, protestele nu au rămas doar un episod de stradă, ci au redefinit raportul de forțe pe scena politică și au întărit percepția că cetățenii pot influența decisiv direcția țării.
Concluzie
Protestele din 2024–2025 rămân un reper în istoria recentă a României: un moment în care democrația a fost pusă la încercare, dar și consolidată prin presiunea publică. Strada a arătat că poate corecta decizii politice majore și că vocea cetățenilor contează atunci când instituțiile ezită.