Deciziile au fost impuse atât de presiunea piețelor financiare, cât și de condiționalitățile venite din partea Comisiei Europene pentru accesarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Creșterea TVA și a accizelor
Cea mai vizibilă măsură pentru consumatori este majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, aplicată deja începând cu luna august. Totodată, accizele pentru carburanți, alcool și tutun au fost crescute, ceea ce s-a reflectat imediat în prețurile la pompă și la raft.
Guvernul susține că aceste modificări sunt temporare și necesare pentru a aduce mai multe venituri la buget. Analiștii avertizează însă că impactul imediat va fi resimțit în costul vieții, deja afectat de inflația ridicată.
Înghețarea salariilor și a pensiilor
Un alt element central al pachetului este înghețarea creșterilor salariale în sectorul public și a majorărilor de pensii până în 2026. Măsura este justificată de Executiv prin nevoia de a controla cheltuielile fixe ale statului, dar are potențialul de a amplifica tensiunile sociale.
Citește și: 82% dintre antreprenori spun că afacerile lor au fost lovite de criză
Sindicatele au anunțat deja proteste, iar partidele de opoziție acuză guvernul că „pune nota de plată pe umerii angajaților și pensionarilor”, în timp ce companiile de stat continuă să acumuleze pierderi.
Reforma companiilor de stat și a pensiilor speciale
În paralel, România s-a angajat în fața Bruxelles-ului să accelereze reforma pensiilor speciale și restructurarea companiilor de stat. Noile reguli presupun reducerea numărului de posturi de conducere, transparentizarea achizițiilor și implementarea unor indicatori clari de performanță.
În privința pensiilor speciale, Ministerul Finanțelor a anunțat că va prezenta în toamnă un nou calendar de recalculare, astfel încât cheltuielile să fie plafonate în raport cu salariile active.
Presiunea Bruxelles-ului și reacția politică
Uniunea Europeană a transmis clar că fără aceste reforme, România riscă suspendarea plăților din PNRR. De altfel, accesarea celor aproape 30 de miliarde de euro depinde de implementarea pachetului de austeritate și de reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2027.
Citește și: Negrescu: TVA-ul ne „sângerează” bugetul, taxarea inversă e soluția
Pe plan intern, măsurile au inflamat scena politică. Președintele ales Nicușor Dan a susținut că nu există alternativă la aceste decizii, în timp ce opoziția și mișcările populiste, precum AUR, încearcă să capitalizeze nemulțumirea publică, organizând mitinguri de stradă.
Impact asupra contribuabililor și companiilor
Pentru cetățeni, efectul imediat se traduce prin scumpiri la alimente, combustibili și servicii. Companiile, la rândul lor, trebuie să se adapteze rapid la noua cotă de TVA și la nivelul mai ridicat al accizelor, ceea ce va afecta lanțurile de aprovizionare și marjele de profit.
Analiștii economici avertizează că există riscul ca măsurile să frâneze consumul, motorul principal al economiei românești, ceea ce ar putea duce la încetinirea creșterii economice în următoarele trimestre.
Ce urmează
Guvernul pregătește pentru toamnă o nouă rundă de măsuri fiscale, cunoscută deja ca „Pachetul 3”, care ar putea include extinderea taxării inverse la mai multe sectoare, ajustarea unor cote de impozitare și stimulente pentru investiții.
Pe termen lung, România se află sub lupa investitorilor internaționali și a agențiilor de rating, care au avertizat că derapajele bugetare pun în pericol stabilitatea financiară a țării.
Pentru contribuabili și mediul de afaceri, mesajul este clar: 2025 și 2026 vor fi ani de ajustare dureroasă, dar necesară, pentru a readuce finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.