Conflict Israel - Iran, efecte economice. Bogdan Chirieac: Prețul petrolului a crescut deja, urmează un nou val de scumpiri
28 Februarie 2026
În contextul în care Guvernul a propus majorarea pensiilor în două tranșe, prima, de 13,8%, prin indexarea cu inflația în ianuarie 2024, iar ulterior, prin recalcularea planificată la începutul toamnei de anul viitor, aflăm că, aceste calculele nu sunt tocmai echitabile pentru beneficiari.
Așa cum a afirmat profesorul Mircea Coșea într-o intervenție pe postul Antena 3, totul constă în faptul că această indexare nu ar trebui să se facă raportat la inflație, care include mult mai multe produse decât cele esențiale ci, mai degrabă, la puterea de cumpărare a românilor, pentru că această formulă este mai aproape de realitate și indică adevăratele nevoi ale oamenilor. Pe scurt, puterea de cumpărare este un indicator prin care aflăm câte produse de același fel pot fi cumpărate într-o țară față de alta.
”Indexarea pensiilor cu nivelul inflației să știți că nu este corectă, este o chestiune învechită. În țările avansate, indexările la anumite venituri, fie că sunt pensii sau de altă natură, se fac la puterea de cumpărare pentru că inflația este un coș de produse care nu cuprinde numai produse de uz imediat, spre exemplu cuprinde televizoare, motociclete și altele. Cetățenii din zone defavorizate poate nu se gândesc niciodată să își cumpere în fiecare an câte o motocicletă dar își cumpără în fiecare zi produse alimentare. La noi, calculele arată că la produsele alimentare de bază inflația merge până la 30%, asta este adevărata putere de cumpărare. În acest caz ar trebui să mărim pensiile cu 30% însă este imposibil în România pentru că este o țară săracă, nu are putere ca să ridice prețurile atât de mult”, a specificat profesorul Mircea Coșea.
Cât despre situația generală din țara noastră la acest capitol, așa cum indică un studiu la nivel european, puterea de cumpărare a românilor este la jumătate față de media europeană.
”Dacă ne uităm pe regiuni, vedem că România este o țară despre care se poate spune că este nedezvoltată la nivel european pentru că diferența pe regiuni în ceea ce înseamnă nivel de trai, adică putere de cumpărare, arată că, de fapt, țara suferă de mari diferențe de la o zonă la alta iar cetățenii României nu trăiesc în aceleași condiții deși sunt membri ai aceleiași comunități. Asta înseamnă că trebuie să se preocupe cineva de ridicarea nivelului puterii de cumpărare”, a mai completat Mircea Coșea.