DCBusiness Actualitate Stiri MIPE: Banii din PNRR, în pericol. Reformele pentru care pierdem sume uriașe

MIPE: Banii din PNRR, în pericol. Reformele pentru care pierdem sume uriașe

Parlamentul European / Foto: PE
Probleme la aproape jumătate dintre jaloanele din cererea 4 din PNRR. Romsilva, energia și companiile de stat întârzie reformele-cheie.

Semnal de alarmă din PNRR: probleme la aproape jumătate dintre jaloane din cererea 4

România riscă să intre din nou în zona sensibilă a blocajelor din PNRR, după ce aproape jumătate dintre jaloanele incluse în cererea de plată nr. 4 au ridicat semne de întrebare la nivelul Comisiei Europene. Datele oficiale transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către DCBusiness arată că situația este departe de a fi clarificată complet.

Din cele 62 de ținte și jaloane incluse în cerere, pentru 29 Comisia Europeană a cerut deja clarificări suplimentare, ceea ce indică probleme serioase de implementare sau de documentare

Unde se blochează PNRR: reformele cele mai sensibile

În spatele acestor cifre se află câteva dintre cele mai dificile reforme asumate de România, unde lucrurile nu merg deloc lin.

Printre acestea se numără reorganizarea Romsilva, un subiect sensibil politic și administrativ, dar și continuarea procesului de decarbonizare, care presupune închiderea unor capacități de producție de energie pe bază de cărbune.

La acestea se adaugă reforma guvernanței corporative în companiile de stat, unde indicatorii de performanță și modul de administrare continuă să ridice probleme în relația cu Bruxelles-ul

Doar o parte din probleme mai sunt „deschise”, dar nu sunt deloc minore

Potrivit MIPE, în acest moment au mai rămas în curs de soluționare opt jaloane și ținte, însă acestea vizează exact zonele cele mai complicate.

Este vorba despre aceleași reforme sensibile – Romsilva, energia și companiile de stat – ceea ce arată că blocajele nu sunt unele marginale, ci ating chiar nucleul reformelor din PNRR.

Ce încearcă Guvernul să repare în regim de urgență

Autoritățile române au transmis deja către Comisia Europeană o serie de măsuri de remediere. Printre acestea se numără promovarea unei hotărâri de guvern pentru reorganizarea Romsilva, clarificări suplimentare privind performanța companiilor de stat și decizia de dezafectare a unor capacități energetice pe cărbune

Termenul estimat pentru conformare este luna martie 2026, ceea ce pune o presiune suplimentară pe autorități, în condițiile în care evaluarea Comisiei este încă în desfășurare.

Un model care se repetă: bani primiți, dar cu rezerve

Situația nu este singulară. Și cererea de plată nr. 3 a fost aprobată doar parțial, cu sume importante suspendate.

România a primit atunci 1,27 miliarde de euro, însă aproximativ 809 milioane de euro au rămas blocate, în așteptarea clarificării unor jaloane neîndeplinite sau îndeplinite incomplet

Acest precedent ridică semne de întrebare privind riscul ca același scenariu să se repete și în cazul cererii nr. 4.

Presiunea crește: urmează cererile 5 și 6

În paralel, calendarul PNRR nu se oprește. MIPE estimează depunerea cererii de plată nr. 5 în aprilie 2026 și a celei de-a șasea în trimestrul al treilea al anului

Asta înseamnă că România trebuie să rezolve rapid problemele actuale, în timp ce pregătește noi reforme și investiții.

Miza este uriașă: fără îndeplinirea jaloanelor, banii europeni pot întârzia sau chiar fi pierduți.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.