MIPE: 8 jaloane din cererea 4 PNRR au probleme deschise

România a luat banii, dar nu pe toți. Probleme serioase la cererea 4 din PNRR

România se confruntă cu dificultăți majore în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce cererea de plată nr. 4 a intrat în evaluare la Comisia Europeană cu un număr semnificativ de probleme. Aproape jumătate dintre jaloanele incluse în această cerere au generat solicitări de clarificări, ceea ce indică presiuni crescute asupra reformelor asumate.

Datele oficiale transmise redacției de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată că situația este departe de a fi stabilizată, iar blocajele administrative riscă să întârzie fluxul de bani europeni.

Aproape jumătate dintre jaloane, sub semnul întrebării

Cererea de plată nr. 4, transmisă Comisiei Europene în decembrie 2025, include un total de 62 de ținte și jaloane. Dintre acestea, pentru 29 Comisia Europeană a solicitat deja clarificări suplimentare, semn că implementarea reformelor nu este considerată complet satisfăcătoare.

Situația devine și mai sensibilă în condițiile în care, potrivit MIPE, pentru 8 jaloane încă există probleme deschise, aflate în curs de soluționare. Acestea vizează reforme-cheie, inclusiv reorganizarea Romsilva, decarbonizarea sectorului energetic și îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat .

Această concentrare de probleme într-un număr relativ mic de jaloane, dar cu impact major, arată că dificultățile nu sunt doar administrative, ci țin de reforme structurale sensibile.

Presiune pe reforme și termene-limită

Autoritățile române au transmis deja către Comisia Europeană o serie de măsuri de remediere, printre care promovarea unei hotărâri de guvern pentru reorganizarea Romsilva, clarificări suplimentare privind performanța companiilor de stat și decizii privind închiderea unor capacități de producție pe bază de cărbune.

Termenul estimat pentru conformare este luna martie 2026, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra Guvernului pentru a accelera adoptarea reformelor restante .

Semnal de alarmă după cererea 3

Problemele din cererea 4 vin în continuarea dificultăților deja înregistrate la cererea de plată nr. 3. Deși România a primit peste 1,27 miliarde de euro în iunie 2025, evaluarea a fost doar parțial pozitivă.

O sumă provizorie de peste 809 milioane de euro a fost suspendată, în așteptarea clarificării unor jaloane neîndeplinite, ceea ce arată că riscurile de întârziere a finanțărilor nu sunt doar teoretice, ci deja se materializează .

Blocaje administrative sau reforme dificile?

Datele MIPE indică un cumul de probleme care țin atât de capacitatea administrativă, cât și de complexitatea reformelor asumate prin PNRR. Comunicarea continuă cu Comisia Europeană și solicitările repetate de clarificări sugerează că România se află într-un proces de negociere tehnică intensă.

În acest context, cererea de plată nr. 4 devine un test critic pentru credibilitatea reformelor și pentru capacitatea statului de a livra rezultate concrete în termenele asumate.