Falimentele cresc în Europa însă România evită valul general

Numărul declarațiilor de faliment a crescut din nou în Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026 și a ajuns la cel mai ridicat nivel înregistrat după începutul seriei din 2019. România a făcut, aparent, notă discordantă față de tendința europeană, cu o scădere trimestrială de 0,8%, dar datele sectoriale arată o deteriorare puternică în construcții și transporturi.

În același timp, numărul firmelor nou-înregistrate a scăzut în România cu 3,1% față de primele trei luni ale anului, de peste șase ori mai rapid decât media europeană.

Datele publicate la 17 august de Eurostat vin imediat după ce Institutul Național de Statistică a confirmat că economia României a stagnat în trimestrul al doilea. Față de aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier.

Falimentele au crescut cu 5,7% în Uniunea Europeană

În trimestrul al doilea, numărul declarațiilor de faliment din UE a crescut cu 5,7% față de trimestrul anterior. În zona euro, avansul a fost și mai puternic, de 6,9%.

Este cel mai ridicat nivel înregistrat în seria Eurostat începută în primul trimestru din 2019. Falimentele crescuseră aproape continuu între sfârșitul anului 2021 și trimestrul al treilea din 2025, după care au urmat două trimestre de ușoară scădere.

Cele mai mari creșteri trimestriale din UE au fost raportate în Estonia, de 31,8%, Grecia, de 31,6%, și Croația, de 20,5%. La celălalt capăt al clasamentului, declarațiile de faliment au scăzut cu 50% în Malta, cu 41,7% în Cipru și cu 33,5% în Slovacia.

În România, indicatorul a coborât cu 0,8%, după o scădere de 17,5% în primul trimestru. Evoluția trebuie însă privită în contextul saltului excepțional de 125,8% raportat pentru trimestrul IV 2025.

România s-a aflat astfel printre cele 12 state membre care au raportat o scădere a falimentelor, în timp ce media Uniunii Europene a revenit puternic pe creștere. Eurostat marchează însă valorile României ca fiind imputate, adică estimate sau completate statistic de Eurostat ori de instituția care a transmis datele.

Se înființează mai puține firme în România

În timp ce falimentele au scăzut ușor, numărul înregistrărilor de firme din România s-a redus cu 3,1% față de trimestrul I. România s-a situat pe locul 19 între cele 27 de state membre în funcție de evoluția trimestrială a înregistrărilor.

La nivelul UE, scăderea a fost de numai 0,5%, iar în zona euro, de 0,1%.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda, de 20,4%, Belgia, de 8,2%, și Suedia, de 7,6%. Cele mai severe scăderi au fost raportate de Luxemburg, cu 24,2%, Lituania, cu 12,4%, și Danemarca, cu 8,2%.

Pentru România, trimestrul al doilea a adus a doua scădere consecutivă a înregistrărilor, după reculul de 11,5% din primele trei luni ale anului. În trimestrul IV 2025, indicatorul crescuse cu 4,6%.

Cele două serii nu pot fi însă scăzute una din alta pentru a calcula dacă România a „pierdut” sau a „câștigat” firme. Eurostat publică indici ajustați sezonier, construiți pe baza unor proceduri administrative care diferă de la un stat la altul, nu un bilanț între numărul absolut al firmelor deschise și al celor închise.

Construcțiile și transporturile, punctele vulnerabile

Radiografia pe sectoare arată că scăderea generală de 0,8% a falimentelor din România ascunde diferențe importante.

În construcții, declarațiile de faliment au crescut cu 13,8% față de trimestrul anterior, în timp ce media UE a scăzut cu 1,7%. În transport și depozitare, România a înregistrat un salt de 26,3%, de peste două ori mai mare decât avansul european de 11,4%.

Comerțul a avut o scădere de 5,7% a falimentelor, comparativ cu un recul de 1,2% în UE. În HoReCa, indicatorul a coborât cu 6,9% în România și cu 2,6% la nivel european.

Construcțiile prezintă cea mai interesantă combinație: numărul înregistrărilor a crescut cu 9,4%, dar falimentele au urcat simultan cu 13,8%. Datele sugerează un sector în care continuă să apară firme noi, dar în care presiunea financiară asupra companiilor existente se intensifică.

În transporturi, semnalul este mai sever: înregistrările s-au redus cu 3,1%, iar falimentele au crescut cu 26,3%.

În industrie, principala problemă nu a fost creșterea falimentelor, ci prăbușirea cu 20,7% a înregistrărilor de firme, mult peste scăderea de 3,6% consemnată la nivelul UE.

ONRC indică mai multe insolvențe în primul semestru

Imaginea aparent mai favorabilă din statistica Eurostat trebuie pusă în oglindă cu datele Oficiului Național al Registrului Comerțului.

În primele șase luni din 2026, în România au intrat în insolvență 3.855 de societăți și persoane fizice autorizate, cu 12,36% mai multe decât în perioada similară din 2025. Numai în iunie au fost înregistrate 709 cazuri. Cele mai multe insolvențe au fost raportate în București, Bihor, Cluj, Timiș și Ilfov, potrivit datelor ONRC.

O analiză realizată pe baza datelor ONRC pentru primele patru luni arăta că aproximativ trei sferturi dintre dosarele de insolvență erau concentrate în cinci domenii: comerț, construcții, transport și depozitare, industria prelucrătoare și HoReCa. Raportat la numărul firmelor active, construcțiile aveau cea mai mare incidență dintre sectoarele economice mari, de 3,1 insolvențe la mia de companii.

Datele ONRC și cele Eurostat nu se contrazic neapărat. ONRC compară numărul cumulat al insolvențelor din primul semestru cu aceeași perioadă a anului trecut. Eurostat măsoară schimbarea dintre trimestrul II și trimestrul I, după ajustarea sezonieră, și folosește conceptul european de declarație de faliment.

Falimentul, insolvența și radierea nu înseamnă același lucru

Eurostat definește declarațiile de faliment drept procedurile începute pentru declararea unei unități juridice ca fiind în faliment, în urma unei declarații a instanței. Deschiderea procedurii nu înseamnă automat încetarea imediată a activității.

O firmă aflată în insolvență poate continua să funcționeze, poate trece printr-un plan de reorganizare și poate evita falimentul. Falimentul reprezintă, în legislația românească, procedura de lichidare a patrimoniului debitorului.

Nici radierea nu trebuie confundată cu insolvența sau falimentul. O societate poate fi radiată după dizolvare și lichidare voluntară, fără să fi trecut printr-o procedură de insolvență.

Totodată, o înregistrare administrativă nu garantează că firma va începe efectiv activitatea. Eurostat precizează că aceasta reprezintă o intenție de a desfășura activități economice, nu echivalentul statistic al nașterii unei întreprinderi cu cifră de afaceri, angajați sau investiții.

Datele din trimestrul al doilea indică, prin urmare, o economie românească în care valul european de falimente nu se vede încă în indicatorul agregat, dar presiunea se mută vizibil spre construcții și transporturi. În același timp, scăderea numărului de firme nou-înregistrate și creșterea insolvențelor ONRC arată că deteriorarea mediului de afaceri nu poate fi exclusă doar pe baza reculului trimestrial de 0,8% raportat de Eurostat.