Albania fierbe. Mii de oameni cer demisia lui Edi Rama: „Țara nu este de vânzare”

Mii de albanezi sunt așteptați să iasă din nou în stradă, la Tirana, pentru a șaptea zi consecutivă, într-un val de proteste care a depășit deja tema protecției mediului și s-a transformat într-o contestare directă a guvernului condus de Edi Rama. Manifestațiile au loc sub sloganuri precum „Albania nu este de vânzare”, „Revoluție” și „Ori azi, ori niciodată”, pe fondul nemulțumirilor legate de proiectul turistic controversat din zona Zvërnec, dar și al acuzațiilor privind lipsa de transparență în gestionarea investițiilor majore, relatează presa din Albania.

Protestele intră într-o fază tot mai tensionată, după mai multe zile de mobilizare în Capitală și în alte orașe ale țării. Potrivit presei albaneze, manifestația de astăzi este anunțată drept una dintre cele mai mari organizate până acum, iar bulevardul din fața sediului Guvernului de la Tirana ar urma să fie ocupat de mii de cetățeni.

Printre protestatari se află tineri, părinți veniți cu copii, activiști de mediu, dar și persoane care acuză guvernul că ignoră îngrijorările publice legate de soarta unor zone protejate. În centrul protestelor se află proiectul din Zvërnec, într-o regiune considerată sensibilă din punct de vedere ecologic, în apropierea zonei Vjosa-Narta, cunoscută pentru biodiversitate și pentru importanța habitatelor naturale.

De la protecția mediului la cereri de demisie

Inițial, protestele au fost alimentate de temerile privind impactul asupra mediului al unor proiecte turistice de lux în zona de coastă. Treptat, mesajul străzii s-a radicalizat, iar revendicările au ajuns să includă anularea proiectului, demisia premierului Edi Rama și, în unele cazuri, acuzații mai ample privind corupția și modul în care sunt gestionate investițiile străine.

Sloganul „Albania nu este de vânzare” a devenit mesajul central al protestelor. El este folosit de manifestanți pentru a transmite opoziția față de proiectele considerate prea agresive pentru zonele protejate și față de ceea ce ei văd drept cedarea unor resurse naturale către interese private.

În textul publicat de presa albaneză, protestatarii acuză și reacția premierului Edi Rama, despre care spun că nu a dat semne că ar fi dispus să respecte solicitările lor. Dimpotrivă, aceștia susțin că șeful guvernului i-ar fi insultat public și ar fi respins revendicările formulate în stradă.

Proteste și în diaspora albaneză

Valul de nemulțumire nu se limitează la Tirana. Manifestații au avut loc și în alte orașe din Albania, precum Durrës, Korça și Elbasan, dar și în comunitățile albaneze din străinătate. Diaspora s-a mobilizat în orașe europene precum Milano, Londra, München, Berlin și Florența.

La Londra, sute de albanezi s-au adunat pentru a protesta față de guvernul de la Tirana și față de proiectul din Zvërnec. Participanții au venit cu steaguri albaneze și pancarte, iar mesajele au vizat atât protejarea zonelor naturale, cât și responsabilitatea politică a guvernului.

Protestatarii din capitala britanică au cerut anularea imediată a proiectului din zona protejată Zvërnec și au mers mai departe, solicitând demisia premierului Rama. Printre mesajele afișate s-au numărat „Albania nu este de vânzare”, dar și lozinci dure îndreptate împotriva liderilor politici albanezi.

Mobilizarea diasporei arată că subiectul a devenit unul cu impact mai larg decât o dispută locală privind un proiect imobiliar sau turistic. Pentru mulți albanezi, cazul Zvërnec a devenit simbolul unei probleme mai profunde: relația dintre investițiile străine, protecția mediului, interesul public și transparența deciziilor politice.

Proiect turistic de lux într-o zonă sensibilă

Controversa vizează un proiect turistic major pe coasta Albaniei, asociat cu firma de investiții Affinity Partners, fondată de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Presa internațională a relatat că proiectul este evaluat la miliarde de euro și include dezvoltări turistice de lux în zone ecologic sensibile, inclusiv în apropierea lagunei Narta și a insulei Sazan.

Criticii susțin că aceste zone au o valoare naturală excepțională și adăpostesc specii protejate, păsări migratoare și habitate fragile. Organizațiile de mediu și localnicii spun că orice intervenție masivă poate afecta ireversibil ecosistemul și accesul public la coastă.

De partea cealaltă, guvernul albanez apără proiectul și îl prezintă drept o investiție strategică pentru dezvoltarea turismului de lux. Premierul Rama a susținut că Albania are nevoie de investiții mari pentru a deveni o destinație turistică de nivel internațional și că proiectele trebuie evaluate în raport cu potențialul lor economic.

Această diferență de perspectivă explică tensiunea din ultimele zile. Pentru guvern, proiectul este o oportunitate de dezvoltare. Pentru protestatari, el este un test privind limitele până la care statul poate merge în numele investițiilor, mai ales când este vorba despre zone protejate și patrimoniu natural.

Miza economică și politică

Cazul Zvërnec pune Albania în fața unei dileme tot mai vizibile în regiune: cum poate fi atras capitalul străin fără ca dezvoltarea să fie percepută ca o vânzare a resurselor naturale sau ca o decizie luată peste capul comunităților locale.

Pe termen scurt, proiectele turistice de amploare pot aduce locuri de muncă, venituri la buget și vizibilitate internațională. Pe termen lung, însă, opoziția publică arată că modelul de dezvoltare bazat pe resorturi de lux în zone sensibile poate genera costuri politice importante, mai ales dacă populația consideră că nu a fost consultată suficient.

Protestele vin într-un moment în care Albania încearcă să își consolideze imaginea de destinație turistică și să avanseze pe drumul european. Tocmai de aceea, conflictul dintre promisiunea dezvoltării economice și protecția mediului capătă o dimensiune mai amplă. Nu mai este doar o dispută despre un proiect, ci despre modul în care guvernul gestionează investițiile, transparența și încrederea publică.

Pentru Edi Rama, presiunea străzii devine tot mai greu de ignorat. Chiar dacă guvernul continuă să susțină proiectul, amploarea protestelor și extinderea lor în diaspora arată că nemulțumirea a depășit granițele unei mișcări locale de mediu.

În stradă, mesajul protestatarilor rămâne același: „Albania nu este de vânzare”. Iar prin amploarea mobilizării, această formulă a devenit nu doar o lozincă, ci expresia unei crize de încredere între o parte a societății albaneze și guvernul de la Tirana.