Ministrul Muncii, Marius Budăi, s-a întâlnit marţi cu reprezentanţi ai sindicatelor din Germania, pentru a discuta aspecte legate de condiţiile de muncă, salarizare şi cazare ale lucrătorilor români din această ţară.

"În Germania nu mă întâlnesc doar cu oficialităţi, ci şi cu reprezentanţi ai sindicatelor, care se luptă pentru drepturile angajaţilor din această ţară, inclusiv cele ale cetăţenilor români. Astfel, am avut astăzi o întâlnire şi cu reprezentanţi ai Faire Mobilitat Berlin şi Arbeit und Leben Berlin, cu care am discutat aspecte legate de condiţiile de muncă, salarizare şi cazare ale lucrătorilor români din Germania. Apreciez deschiderea la dialog şi dorinţa de a contribui la rezolvarea problemelor pe care le întâmpină cetăţenii români care lucrează ca sezonieri, dar şi cei care lucrează pentru o perioada mai îndelungată. Mulţumesc atât autorităţilor, cât şi sindicatelor germane pentru deschidere şi colaborare!", a scris, pe Facebook, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Tot marţi, după întâlnirea cu omologul său german, Marius Budăi a scris pe reţeaua de socializare că oficialul german este de acord cu un plan comun de acţiune 2023-2024, pentru a întări cooperarea bilaterală dintre cele două ţări.

"Ministrul federal al Muncii şi Afacerilor Sociale din Germania, Hubertus Heil, se dovedeşte a fi un prieten al României, dar şi al meu personal. Omologul meu german îşi dovedeşte preocuparea pentru românii care lucrează în Germania şi este de acord să facem un plan comun de acţiune 2023-2024, pentru a întări cooperarea bilaterală dintre cele două ţări", a transmis Marius Budăi.

În urmă cu o lună, oficialul de la Muncă afirma la o conferinţă organizată de Blocul Naţional Sindical (BNS), împreună cu reţeaua Faire Mobilitaet, confederaţia sindicală DGB şi Friedrich Ebert Stiftung, că sunt aproximativ un milion de români care lucrează în Germania, lucrători permanenţi şi sezonieri.

"În Germania vorbim de circa 870-880.000 de lucrători permanenţi şi în jur de 180.000 - 190.000 de lucrători sezonieri. Iată că este un număr foarte mare şi considerăm ca lucrătorii români în Germania, şi nu numai în Germania, în Europa, fac cinste ţării noastre contribuind direct la PIB-ul ţărilor respective", a afirmat atunci Marius Budăi.

Citeşte şi: Salariul minim european. Ministrul Budăi a spus cât ar trebui să fie în România după aplicarea directivei

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a explicat cam cât ar trebui să fie salariul minim în România după aplicarea directivei privind salariul minim european. 

"La Consiliul ministrilor Muncii din Uniunea Europeană au fost câteva decizii extrem de importante. Una dintre ele este aceasta directivă care prevede instituirea unui salariul minim european. Eu sunt adeptul că una dintre principalele preocupări este de a lupta împotriva sărăciei şi de a lupta împotriva sărăciei în muncă. Şi dacă tot vrem să vorbim despre o dezvoltare la nivelul UE, din punctul meu de vedere este extrem de clar că avem nevoie de un asemenea instrument. Asta înseamnă că pe viitor fiecare ţară a Uniunii Europene va trebui să şi transpună această directivă în legislaţia proprie", a explicat Marius Budăi.

Ministrul a mai explicat, la România TV, cât ar putea câştiga românii dacă s-ar aplica directiva, raportat la cifrele actuale privind salariile. "De la punerea în aplicare a unei directive, statele membre au la dispoziție maximum doi ani pentru a transpune o directivă. Dacă vorbim acum în România că avem un salariu mediu net care se apropie de 4.000 de lei, aceasta ar însemna o creștere de la 1.550 de lei la 2.000 de lei. Cam așa ar fi acum. Dar să vedem atunci când va fi implementată directiva ce salariu mediu vom avea, sperăm să fie mai mare, cum să nu. Vom vedea atunci, acum la datele actuale cam astea sunt cifrele", a spus Marius Budăi.

***

La începutul mandatului său, preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis un instrument juridic pentru a se asigura că angajaţii din UE au un salariu minim echitabil şi a repetat acest angajament în primul ei discurs privind Starea Uniunii, în 2020.

Directiva stabileşte un cadru pentru adecvarea salariilor minime statutare, promovând negocierile colective privind stabilirea salariilor şi sporind accesul efectiv al angajaţilor la protecţia salariului minim în UE.

Protecţia salariului minim există în toate statele membre ale UE, fie prin salarii minime statutare şi contracte colective, fie exclusiv prin contracte colective.

"Asigurarea faptului că angajaţii câştigă salarii adecvate este esenţială pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi de muncă şi pentru construirea unor economii şi societăţi echitabile şi rezistente. Cu toate acestea, unii lucrători sunt afectaţi de adecvarea scăzută şi/sau decalajele în acoperirea protecţiei salariului minim. Noua Directivă îşi propune să abordeze acest lucru prin stabilirea unui cadru UE pentru a îmbunătăţi protecţia adecvată a salariului minim. Acest lucru se va face cu respectarea deplină a tradiţiilor şi competenţelor naţionale, precum şi a autonomiei partenerilor sociali. Nu impune statelor membre să introducă salarii minime legale şi nici nu stabileşte un nivel de salariu minim comun la nivelul UE", potrivit Executivului comunitar.

Statele membre cu salarii minime legale vor trebui să pună în aplicare un cadru de guvernanţă solid pentru stabilirea şi actualizarea salariilor minime. Aceasta include criterii clare pentru stabilirea salariului minim (inclusiv: puterea de cumpărare luând în considerare costul vieţii, nivelul, distribuţia şi rata de creştere a salariilor, şi productivitatea naţională). De asemenea, se vor utiliza valori de referinţă orientative pentru a ghida evaluarea adecvării salariilor minime, Directiva oferind indicaţii cu privire la posibilele valori care ar putea fi utilizate, vor fi actualizări periodice şi în timp util ale salariului minim, vor fi înfiinţate organisme consultative, la care să poată participa partenerii sociali. Se va asigura faptul că variaţiile şi deducerile salariului minim legal respectă principiile nediscriminării şi proporţionalităţii, inclusiv urmărirea unui scop legitim, şi că partenerii sociali vor fi implicaţi efectiv în stabilirea şi actualizarea salariului minim legal.

În toate statele membre, directiva sprijină negocierile colective. Acest lucru se datorează faptului că ţările cu acoperire ridicată a negocierilor colective tind să aibă o pondere mai mică de lucrători cu salarii mici, o inegalitate salarială mai mică şi salarii mai mari. În plus, Directiva solicită statelor membre în care acoperirea negocierilor colective este mai mică de 80% să stabilească un plan de acţiune pentru promovarea negocierii colective.

Statele membre vor trebui să colecteze date privind acoperirea şi adecvarea salariului minim şi să se asigure că angajaţii pot avea acces la soluţionarea litigiilor şi au dreptul la despăgubiri. Conformitatea şi aplicarea eficientă sunt esenţiale pentru ca lucrătorii să beneficieze efectiv de accesul la protecţia salariului minim şi să promoveze un cadru competitiv bazat pe inovaţie, productivitate şi respectarea standardelor sociale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.